Ce se întâmplă cu „șmecherul” care a vrut să ciopârțească 40 de hectare din pădurea de la Durlești

09 Feb. 2024, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Feb. 2024, 12:49 // Actual //  bani.md

La 8 februarie 2024, Procuratura Generală în colaborare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au efectuat percheziții la domiciliul unor persoane în legătură cu investigarea cauzei referitoare la construcțiile ilegale amplasate în pădurea Durlești.

În cadrul urmăririi penale, procurorii au stabilit că, conform schemei infracționale, o persoană din cadrul întreprinderii de stat „Întreprinderea pentru silvicultură Chișinău” a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. Aceasta, în complicitate cu alte persoane, a perfectat și a semnat ilegal un Acord în numele directorului întreprinderii de stat, având ca scop acapararea ilegală a loturilor din cadrul fondului forestier de stat Durlești și efectuarea neregulamentară a lucrărilor de construcție și obiective.

De asemenea, se menționează că, în scopul ascunderii urmelor infracțiunii și asigurării caracterului conspirat al activității ilegale, Acordul sus-menționat nu a fost înregistrat în Registrul de evidență a contractelor pentru anul 2015 a Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru silvicultură Chișinău”, nefiind stabilit originalul la identitate menționată.

În cadrul perchezițiilor, organele de urmărire penală au ridicat probe care confirmă ilegalitățile comise, iar investigația continuă cu efectuarea ulterioară a acțiunilor necesare în cadrul urmăririi penale. Această operațiune demonstrează determinarea autorităților de a combate construcțiile ilegale și de a aduce în fața justiției pe cei implicați în astfel de activități ilicite.

Acum trei ani Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care scria că 40 de hectare de pădure de la Durlești au fost luate în arendă pe o perioadă de 30 de ani de către Ion Meleca care controlează compania Batami Grup. La acea vreme Meleca a tăiat peste 50 de coapci și a început să toarne fundații de beton pentru casele care urmau ulterior să fie ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII