Ce se întâmplă cu „șmecherul” care a vrut să ciopârțească 40 de hectare din pădurea de la Durlești

La 8 februarie 2024, Procuratura Generală în colaborare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au efectuat percheziții la domiciliul unor persoane în legătură cu investigarea cauzei referitoare la construcțiile ilegale amplasate în pădurea Durlești.

În cadrul urmăririi penale, procurorii au stabilit că, conform schemei infracționale, o persoană din cadrul întreprinderii de stat „Întreprinderea pentru silvicultură Chișinău” a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. Aceasta, în complicitate cu alte persoane, a perfectat și a semnat ilegal un Acord în numele directorului întreprinderii de stat, având ca scop acapararea ilegală a loturilor din cadrul fondului forestier de stat Durlești și efectuarea neregulamentară a lucrărilor de construcție și obiective.

De asemenea, se menționează că, în scopul ascunderii urmelor infracțiunii și asigurării caracterului conspirat al activității ilegale, Acordul sus-menționat nu a fost înregistrat în Registrul de evidență a contractelor pentru anul 2015 a Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru silvicultură Chișinău”, nefiind stabilit originalul la identitate menționată.

În cadrul perchezițiilor, organele de urmărire penală au ridicat probe care confirmă ilegalitățile comise, iar investigația continuă cu efectuarea ulterioară a acțiunilor necesare în cadrul urmăririi penale. Această operațiune demonstrează determinarea autorităților de a combate construcțiile ilegale și de a aduce în fața justiției pe cei implicați în astfel de activități ilicite.

Acum trei ani Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care scria că 40 de hectare de pădure de la Durlești au fost luate în arendă pe o perioadă de 30 de ani de către Ion Meleca care controlează compania Batami Grup. La acea vreme Meleca a tăiat peste 50 de coapci și a început să toarne fundații de beton pentru casele care urmau ulterior să fie ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Durlesti #padure #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”