Ce se întâmplă cu „șmecherul” care a vrut să ciopârțească 40 de hectare din pădurea de la Durlești

09 Feb. 2024, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Feb. 2024, 12:49 // Actual //  bani.md

La 8 februarie 2024, Procuratura Generală în colaborare cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au efectuat percheziții la domiciliul unor persoane în legătură cu investigarea cauzei referitoare la construcțiile ilegale amplasate în pădurea Durlești.

În cadrul urmăririi penale, procurorii au stabilit că, conform schemei infracționale, o persoană din cadrul întreprinderii de stat „Întreprinderea pentru silvicultură Chișinău” a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. Aceasta, în complicitate cu alte persoane, a perfectat și a semnat ilegal un Acord în numele directorului întreprinderii de stat, având ca scop acapararea ilegală a loturilor din cadrul fondului forestier de stat Durlești și efectuarea neregulamentară a lucrărilor de construcție și obiective.

De asemenea, se menționează că, în scopul ascunderii urmelor infracțiunii și asigurării caracterului conspirat al activității ilegale, Acordul sus-menționat nu a fost înregistrat în Registrul de evidență a contractelor pentru anul 2015 a Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru silvicultură Chișinău”, nefiind stabilit originalul la identitate menționată.

În cadrul perchezițiilor, organele de urmărire penală au ridicat probe care confirmă ilegalitățile comise, iar investigația continuă cu efectuarea ulterioară a acțiunilor necesare în cadrul urmăririi penale. Această operațiune demonstrează determinarea autorităților de a combate construcțiile ilegale și de a aduce în fața justiției pe cei implicați în astfel de activități ilicite.

Acum trei ani Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care scria că 40 de hectare de pădure de la Durlești au fost luate în arendă pe o perioadă de 30 de ani de către Ion Meleca care controlează compania Batami Grup. La acea vreme Meleca a tăiat peste 50 de coapci și a început să toarne fundații de beton pentru casele care urmau ulterior să fie ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!