Ce se întâmplă dacă Rusia închide robinetul de gaze

Compania de investiții bancare și servicii financiare UBS a analizat expunerea țărilor din Europa Centrală și a Greciei la gazele naturale rusești și ce s-ar întâmpla în cazul în care Moscova decide să închidă complet robinetul, relatează Money Review, citată de Rador.

Conform datelor din 2020 centralizate de UBS, Ungaria are cea mai mare dependență de gazele naturale importate din Rusia. Mai exact, gazul rusesc reprezintă 27% din consumul intern de energie. Țara cu a doua cea mai mare dependență este Cehia, întrucât 18% din necesarul de energie este acoperit de importurile de gaze naturale rusești.

În celelalte țări analizate, expunerea este mai mică: România, Polonia și Grecia își acoperă doar 7-9% din necesarul de energie din gazul rusesc. „Prin urmare, aceste economii au o capacitate mai mare de a înlocui gazul natural rusesc”, notează analiștii UBS. Este cazul Poloniei care a încetat să mai primească gaze rusești în mod direct încă de la sfârșitul lunii aprilie. De altfel, Polonia și Grecia sunt cele două țări care au terminale plutitoare de GNL și au primit deja gaze naturale lichefiate din SUA și Qatar.

Pe de altă parte, UBS subliniază dependența ridicată de hidrocarburile solide în mixul energetic al Poloniei și Cehiei (30-40%), în special rolul cărbunelui.

Cehia și Ungaria dețin cea mai mare pondere a energiei nucleare (16-19%), în timp ce Grecia își acoperă peste 50% din necesarul de energie din produse petroliere. Țara în care sursele regenerabile de energie joacă cel mai important rol este România (19%).

În ceea ce privește expunerea pe sectoare, gospodăriile au cel mai mic rol în consumul de gaze naturale (în raport cu utilizarea totală) în Grecia (30%) și cel mai mare în Ungaria (aproape 50%).

Sectorul comercial și serviciile publice sunt, de asemenea, importante consumatoare de gaze: 20% din totalul gazelor consumate în Cehia este direcționat spre aceste sectoare, în timp ce cea mai scăzută expunere se regăsește în Grecia și Polonia, în jur de 10%. Dintre industrii, produsele chimice și petrochimice folosesc cel mai mult gaz natural ca procent din consumul total, variind de la 7% în Cehia la 28% în Grecia.

Un consum ridicat de gaze este înregistrat și de sectoarele de minerit nemetalifer, alimente, băuturi și tutun și producția de fier și oțel. Potrivit UBS, industria este responsabilă pentru 23,5% din valoarea adăugată creată în cele 4 țări din Europa Centrală și pentru 16,5% în Grecia.

Deoarece Grecia importă toate gazele naturale pe care le consumă, UBS estimează ponderea gazelor importate în mixul energetic total la 22%. Ponderea gazului rusesc în importurile totale este de aproximativ 40%, în timp ce în UE în ansamblu se ridică la 45%, iar în Germania la 65%.

Prin urmare, UBS estimează că Grecia își acoperă aproximativ 8% din necesarul de energie cu gaz natural rusesc, aproximativ la fel ca România și Polonia, ceea ce înseamnă că aceste țări îl pot înlocui mai ușor.

De altfel, un studiu al FMI care încearcă să cuantifice posibilele efecte ale închiderii robinetului de către Rusia arată că efectele sunt mai mari în cazul Ungariei și Cehiei, dar mult mai mici pentru Polonia, România și Grecia, aceasta din urmă fiind afectată doar prin expunere indirectă, din cauza efectelor suportate de partenerii săi comerciali.

#gaz #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la sfârșitul acestui an, piața globală de media ar putea fi martora uneia dintre cele mai mari tranzacții din istoria industriei. Netflix, Paramount și Comcast și-au exprimat oficial interesul pentru achiziția gigantului Warner Bros. Discovery – conglomeratul care controlează HBO Max (platforma celebră pentru „Game of Thrones”), studioul Warner Bros. (deținătorul francizelor „Harry Potter” și „Lord of the Rings”) și un vast portofoliu de canale, inclusiv CNN.

Warner Bros. Discovery traversează o perioadă complicată, marcată de datorii uriașe și probleme financiare. Inițial, conducerea companiei intenționa să divizeze businessul, însă în octombrie 2025 a luat decizia radicală de a scoate întreg grupul la vânzare.

Indiferent de configurația finală, orice acord va fi analizat minuțios de autoritățile antitrust din Statele Unite. Dacă Netflix ar reuși să cumpere Warner Bros. Discovery, tranzacția ar uni două dintre cele mai influente platforme de streaming din lume: Netflix și HBO Max. O astfel de concentrare ridică mari îngrijorări la Hollywood, mai ales din cauza poziției CEO-ului Netflix, Ted Sarandos, care a criticat în repetate rânduri modelul de distribuție tradițională în cinematografe, considerându-l neprofitabil.

Celelalte două scenarii sunt la fel de sensibile. O înțelegere cu Comcast ar reuni Universal Pictures cu Warner Bros., iar o achiziție de către Paramount ar pune sub același acoperiș Paramount Pictures și Warner Bros. În ambele cazuri, două dintre marile „majors” tradiționale ale Hollywoodului ar fi absorbite într-un singur conglomerat – o situație care ar putea genera un risc real de monopol în producția cinematografică și în distribuție.