Ce se întâmplă dacă Rusia închide robinetul de gaze

Compania de investiții bancare și servicii financiare UBS a analizat expunerea țărilor din Europa Centrală și a Greciei la gazele naturale rusești și ce s-ar întâmpla în cazul în care Moscova decide să închidă complet robinetul, relatează Money Review, citată de Rador.

Conform datelor din 2020 centralizate de UBS, Ungaria are cea mai mare dependență de gazele naturale importate din Rusia. Mai exact, gazul rusesc reprezintă 27% din consumul intern de energie. Țara cu a doua cea mai mare dependență este Cehia, întrucât 18% din necesarul de energie este acoperit de importurile de gaze naturale rusești.

În celelalte țări analizate, expunerea este mai mică: România, Polonia și Grecia își acoperă doar 7-9% din necesarul de energie din gazul rusesc. „Prin urmare, aceste economii au o capacitate mai mare de a înlocui gazul natural rusesc”, notează analiștii UBS. Este cazul Poloniei care a încetat să mai primească gaze rusești în mod direct încă de la sfârșitul lunii aprilie. De altfel, Polonia și Grecia sunt cele două țări care au terminale plutitoare de GNL și au primit deja gaze naturale lichefiate din SUA și Qatar.

Pe de altă parte, UBS subliniază dependența ridicată de hidrocarburile solide în mixul energetic al Poloniei și Cehiei (30-40%), în special rolul cărbunelui.

Cehia și Ungaria dețin cea mai mare pondere a energiei nucleare (16-19%), în timp ce Grecia își acoperă peste 50% din necesarul de energie din produse petroliere. Țara în care sursele regenerabile de energie joacă cel mai important rol este România (19%).

În ceea ce privește expunerea pe sectoare, gospodăriile au cel mai mic rol în consumul de gaze naturale (în raport cu utilizarea totală) în Grecia (30%) și cel mai mare în Ungaria (aproape 50%).

Sectorul comercial și serviciile publice sunt, de asemenea, importante consumatoare de gaze: 20% din totalul gazelor consumate în Cehia este direcționat spre aceste sectoare, în timp ce cea mai scăzută expunere se regăsește în Grecia și Polonia, în jur de 10%. Dintre industrii, produsele chimice și petrochimice folosesc cel mai mult gaz natural ca procent din consumul total, variind de la 7% în Cehia la 28% în Grecia.

Un consum ridicat de gaze este înregistrat și de sectoarele de minerit nemetalifer, alimente, băuturi și tutun și producția de fier și oțel. Potrivit UBS, industria este responsabilă pentru 23,5% din valoarea adăugată creată în cele 4 țări din Europa Centrală și pentru 16,5% în Grecia.

Deoarece Grecia importă toate gazele naturale pe care le consumă, UBS estimează ponderea gazelor importate în mixul energetic total la 22%. Ponderea gazului rusesc în importurile totale este de aproximativ 40%, în timp ce în UE în ansamblu se ridică la 45%, iar în Germania la 65%.

Prin urmare, UBS estimează că Grecia își acoperă aproximativ 8% din necesarul de energie cu gaz natural rusesc, aproximativ la fel ca România și Polonia, ceea ce înseamnă că aceste țări îl pot înlocui mai ușor.

De altfel, un studiu al FMI care încearcă să cuantifice posibilele efecte ale închiderii robinetului de către Rusia arată că efectele sunt mai mari în cazul Ungariei și Cehiei, dar mult mai mici pentru Polonia, România și Grecia, aceasta din urmă fiind afectată doar prin expunere indirectă, din cauza efectelor suportate de partenerii săi comerciali.

#gaz #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.