Ce se știe despre Ad Astra, misterioasa școală creată de Elon Musk pentru copiii săi? Curriculum și metode de predare

07 Oct. 2021, 10:09
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
07 Oct. 2021, 10:09 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Puțini știu că, în 2014, Elon Musk a creat Ad Astra, o școală super exclusivă și inovatoare, unde studiază copiii săi și câțiva selectați. Chiar dacă au trecut ani buni de la fondare, despre această școală nu se cunoaște foarte mult. Iată tot ce am reușit să aflăm.

Geniu, milionar, filantrop, regele tehnologic Tesla, împăratul lui Marte … și promotor al metodelor alternative de educație, Elon Musk a criticat sistemul educațional al Americii în mai multe rânduri, dar în loc să depună plângeri, s-a apucat de treabă. În 2014, miliardarul a anunțat crearea Ad Astra, o școală misterioasă cu propriul sistem, în care studiază copiii săi și doar câțiva selectați.

CEO-ul Tesla iubește să-și arate proiectele sale ambițioase, dar de data aceasta a preferat să păstreze în secret tot ce ține de Ad Astra, care din latină înseamnă „către stele”. Se știe foarte puțin despre această școală exclusivă, situată lângă sediul SpaceX din California. Atât de puțin încât doar logo-ul și o adresă de e-mail au apărut pe site-ul lor. Asta până în iunie 2018, pentru că până atunci nici asta nu era.

O școală personalizată pentru copiii lui Elon Musk

Elon Musk are șapte copii în total. Cu prima sa soție, Justine Musk, a devenit tatăl lui Nevada Alexander (2002, a murit la vârsta de 10 săptămâni), a gemenilor Griffin și Xavier (2004) și a tripletelor Damian, Saxon și Kai (2006). Al șaptelea copil al său este micul X AE A-XII Musk, născut în mai 2020, în rezultatul relației sale cu cântăreața Grimes.

Datorită naturii sale inovatoare și excentrice, Musk nu a vrut să-și ducă copiii la o școală tradițională de elită.

„Uram să merg la școală când eram mică, era tortură”, a mărturisit Musk, care a fost agresat în copilărie în Africa de Sud.

Așadar, în 2014 a decis să-și întemeieze propria școală cu propria metodologie, susținută de un fost profesor de la Școala Mirman pentru copii supradotați, situată în Beverly Hills, Los Angeles, la care obișnuiau copiii săi să meargă.

„Am creat o școală mică”, a spus fondatorul SpaceX în 2015, într-un interviu de televiziune la Beijing. Acolo a vorbit pentru prima dată despre Ad Astra și a explicat că modelul său educațional va fi orientat spre abilități. Conform portalului The Hustle, obiectivele acestei școli sunt:

O alternativă la modelul de segregare a vârstei

Musk spune că separarea copiilor în funcție de vârstă nu are sens pentru educație, deoarece studenții au interese și abilități diferite, iar vârsta nu este un criteriu.

Concentrare pe rezolvarea problemelor

În loc să le ofere copiilor „instrumente” în vid, aceștia ar trebui învățați cum să rezolve problemele.

Gamificare

Magnatul a subliniat că nu trebuie să-și „încurajeze copiii să se joace”, în timp ce educația prin jocuri este ceva firesc pentru copii.

Modelul educațional Ad Astra

În această școală, a explicat atunci Elon Musk, modelul educațional se bazează pe faptul că nu se califică elevii, ci se caută aptitudinile lor.

Acolo copiii nu sunt separați în grade în funcție de vârsta lor. Băieții de la 7 la 14 ani (care este intervalul de vârstă al elevilor) sunt învățați să lucreze împreună ca o echipă.

Subiectele sunt, de asemenea, diferite, deoarece în Ad Astra, studenții studiază Inteligența artificială (AI), știința aplicată, codificarea și proiectarea multor lucruri, în principal crearea de roboți.

Curriculum-ul nu include materii sportive, limbi străine sau muzică. Omul de afaceri în vârstă de 50 de ani consideră că nu mai este potrivit să predați limbi străine în școli, deoarece astăzi există software de traducere în timp real. Foarte discutabil pentru majoritatea, dar poate rezonabil pentru copiii lui Musk.

21 Sept. 2026, 15:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Sept. 2026, 15:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Fluxul principal de gaze naturale din Bulgaria spre România, prin punctul Kardam–Negru Vodă, a fost oprit temporar. Prin această rută intrau, în mod obișnuit, între 12 și 13 milioane de metri cubi de gaze pe zi, notează economedia.ro.

Potrivit directorului Transgaz, Ion Sterian, oprirea este cauzată de lucrări efectuate de partea bulgară la conducta din amonte. Lucrările, anunțate anterior, au ca scop creșterea capacității conductei de la 5 la 10 miliarde de metri cubi pe an și sunt programate să dureze pe parcursul acestei săptămâni.

În prezent, România mai primește din Bulgaria aproximativ 1,8 milioane de metri cubi de gaze pe zi, prin ruta Ruse–Giurgiu. Potrivit lui Sterian, întreaga cantitate este destinată Republicii Moldova și doar tranzitează teritoriul României, fiind livrată ulterior prin punctul Iași–Ungheni.

Reducerea importurilor a dus și la diminuarea volumului de gaze injectat în depozitele subterane ale României. Luni, au fost injectate aproximativ 9,8 milioane de metri cubi, față de 12–13 milioane de metri cubi în mod obișnuit.

În același timp, a scăzut și fluxul de gaze către Ungaria. Dacă anterior România trimitea aproximativ 7,7 milioane de metri cubi pe zi, în prezent volumul a coborât la circa 3,4 milioane de metri cubi. Potrivit datelor prezentate de Transgaz, în condițiile actuale, acest volum reprezintă gaze românești livrate Ungariei în baza unor contracte existente, și nu doar gaze aflate în tranzit.

România livrează, de asemenea, direct aproximativ un milion de metri cubi de gaze pe zi către Republica Moldova. Astfel, din cele circa 2,8 milioane de metri cubi care ajung zilnic în Republica Moldova, aproximativ 1,8 milioane provin din gazul tranzitat din Bulgaria, iar diferența este furnizată de companii din România.

Depozitele de gaze ale României sunt în prezent umplute în proporție de aproximativ 80%, dintr-o capacitate totală de 3,17 miliarde de metri cubi. Autoritățile estimează că, până la încheierea perioadei de injecție, la 31 octombrie, gradul de umplere ar putea depăși 90%. Acest nivel este considerat suficient pentru pregătirea sezonului rece, ținând cont de faptul că România dispune și de producție internă de gaze și de posibilitatea de a recurge la importuri.