Ce se știe despre Ad Astra, misterioasa școală creată de Elon Musk pentru copiii săi? Curriculum și metode de predare

Puțini știu că, în 2014, Elon Musk a creat Ad Astra, o școală super exclusivă și inovatoare, unde studiază copiii săi și câțiva selectați. Chiar dacă au trecut ani buni de la fondare, despre această școală nu se cunoaște foarte mult. Iată tot ce am reușit să aflăm.

Geniu, milionar, filantrop, regele tehnologic Tesla, împăratul lui Marte … și promotor al metodelor alternative de educație, Elon Musk a criticat sistemul educațional al Americii în mai multe rânduri, dar în loc să depună plângeri, s-a apucat de treabă. În 2014, miliardarul a anunțat crearea Ad Astra, o școală misterioasă cu propriul sistem, în care studiază copiii săi și doar câțiva selectați.

CEO-ul Tesla iubește să-și arate proiectele sale ambițioase, dar de data aceasta a preferat să păstreze în secret tot ce ține de Ad Astra, care din latină înseamnă „către stele”. Se știe foarte puțin despre această școală exclusivă, situată lângă sediul SpaceX din California. Atât de puțin încât doar logo-ul și o adresă de e-mail au apărut pe site-ul lor. Asta până în iunie 2018, pentru că până atunci nici asta nu era.

O școală personalizată pentru copiii lui Elon Musk

Elon Musk are șapte copii în total. Cu prima sa soție, Justine Musk, a devenit tatăl lui Nevada Alexander (2002, a murit la vârsta de 10 săptămâni), a gemenilor Griffin și Xavier (2004) și a tripletelor Damian, Saxon și Kai (2006). Al șaptelea copil al său este micul X AE A-XII Musk, născut în mai 2020, în rezultatul relației sale cu cântăreața Grimes.

Datorită naturii sale inovatoare și excentrice, Musk nu a vrut să-și ducă copiii la o școală tradițională de elită.

„Uram să merg la școală când eram mică, era tortură”, a mărturisit Musk, care a fost agresat în copilărie în Africa de Sud.

Așadar, în 2014 a decis să-și întemeieze propria școală cu propria metodologie, susținută de un fost profesor de la Școala Mirman pentru copii supradotați, situată în Beverly Hills, Los Angeles, la care obișnuiau copiii săi să meargă.

„Am creat o școală mică”, a spus fondatorul SpaceX în 2015, într-un interviu de televiziune la Beijing. Acolo a vorbit pentru prima dată despre Ad Astra și a explicat că modelul său educațional va fi orientat spre abilități. Conform portalului The Hustle, obiectivele acestei școli sunt:

O alternativă la modelul de segregare a vârstei

Musk spune că separarea copiilor în funcție de vârstă nu are sens pentru educație, deoarece studenții au interese și abilități diferite, iar vârsta nu este un criteriu.

Concentrare pe rezolvarea problemelor

În loc să le ofere copiilor „instrumente” în vid, aceștia ar trebui învățați cum să rezolve problemele.

Gamificare

Magnatul a subliniat că nu trebuie să-și „încurajeze copiii să se joace”, în timp ce educația prin jocuri este ceva firesc pentru copii.

Modelul educațional Ad Astra

În această școală, a explicat atunci Elon Musk, modelul educațional se bazează pe faptul că nu se califică elevii, ci se caută aptitudinile lor.

Acolo copiii nu sunt separați în grade în funcție de vârsta lor. Băieții de la 7 la 14 ani (care este intervalul de vârstă al elevilor) sunt învățați să lucreze împreună ca o echipă.

Subiectele sunt, de asemenea, diferite, deoarece în Ad Astra, studenții studiază Inteligența artificială (AI), știința aplicată, codificarea și proiectarea multor lucruri, în principal crearea de roboți.

Curriculum-ul nu include materii sportive, limbi străine sau muzică. Omul de afaceri în vârstă de 50 de ani consideră că nu mai este potrivit să predați limbi străine în școli, deoarece astăzi există software de traducere în timp real. Foarte discutabil pentru majoritatea, dar poate rezonabil pentru copiii lui Musk.

#ad astra #curriculum #educatie #copii #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.