Ce se știe despre Ad Astra, misterioasa școală creată de Elon Musk pentru copiii săi? Curriculum și metode de predare

Puțini știu că, în 2014, Elon Musk a creat Ad Astra, o școală super exclusivă și inovatoare, unde studiază copiii săi și câțiva selectați. Chiar dacă au trecut ani buni de la fondare, despre această școală nu se cunoaște foarte mult. Iată tot ce am reușit să aflăm.

Geniu, milionar, filantrop, regele tehnologic Tesla, împăratul lui Marte … și promotor al metodelor alternative de educație, Elon Musk a criticat sistemul educațional al Americii în mai multe rânduri, dar în loc să depună plângeri, s-a apucat de treabă. În 2014, miliardarul a anunțat crearea Ad Astra, o școală misterioasă cu propriul sistem, în care studiază copiii săi și doar câțiva selectați.

CEO-ul Tesla iubește să-și arate proiectele sale ambițioase, dar de data aceasta a preferat să păstreze în secret tot ce ține de Ad Astra, care din latină înseamnă „către stele”. Se știe foarte puțin despre această școală exclusivă, situată lângă sediul SpaceX din California. Atât de puțin încât doar logo-ul și o adresă de e-mail au apărut pe site-ul lor. Asta până în iunie 2018, pentru că până atunci nici asta nu era.

O școală personalizată pentru copiii lui Elon Musk

Elon Musk are șapte copii în total. Cu prima sa soție, Justine Musk, a devenit tatăl lui Nevada Alexander (2002, a murit la vârsta de 10 săptămâni), a gemenilor Griffin și Xavier (2004) și a tripletelor Damian, Saxon și Kai (2006). Al șaptelea copil al său este micul X AE A-XII Musk, născut în mai 2020, în rezultatul relației sale cu cântăreața Grimes.

Datorită naturii sale inovatoare și excentrice, Musk nu a vrut să-și ducă copiii la o școală tradițională de elită.

„Uram să merg la școală când eram mică, era tortură”, a mărturisit Musk, care a fost agresat în copilărie în Africa de Sud.

Așadar, în 2014 a decis să-și întemeieze propria școală cu propria metodologie, susținută de un fost profesor de la Școala Mirman pentru copii supradotați, situată în Beverly Hills, Los Angeles, la care obișnuiau copiii săi să meargă.

„Am creat o școală mică”, a spus fondatorul SpaceX în 2015, într-un interviu de televiziune la Beijing. Acolo a vorbit pentru prima dată despre Ad Astra și a explicat că modelul său educațional va fi orientat spre abilități. Conform portalului The Hustle, obiectivele acestei școli sunt:

O alternativă la modelul de segregare a vârstei

Musk spune că separarea copiilor în funcție de vârstă nu are sens pentru educație, deoarece studenții au interese și abilități diferite, iar vârsta nu este un criteriu.

Concentrare pe rezolvarea problemelor

În loc să le ofere copiilor „instrumente” în vid, aceștia ar trebui învățați cum să rezolve problemele.

Gamificare

Magnatul a subliniat că nu trebuie să-și „încurajeze copiii să se joace”, în timp ce educația prin jocuri este ceva firesc pentru copii.

Modelul educațional Ad Astra

În această școală, a explicat atunci Elon Musk, modelul educațional se bazează pe faptul că nu se califică elevii, ci se caută aptitudinile lor.

Acolo copiii nu sunt separați în grade în funcție de vârsta lor. Băieții de la 7 la 14 ani (care este intervalul de vârstă al elevilor) sunt învățați să lucreze împreună ca o echipă.

Subiectele sunt, de asemenea, diferite, deoarece în Ad Astra, studenții studiază Inteligența artificială (AI), știința aplicată, codificarea și proiectarea multor lucruri, în principal crearea de roboți.

Curriculum-ul nu include materii sportive, limbi străine sau muzică. Omul de afaceri în vârstă de 50 de ani consideră că nu mai este potrivit să predați limbi străine în școli, deoarece astăzi există software de traducere în timp real. Foarte discutabil pentru majoritatea, dar poate rezonabil pentru copiii lui Musk.

#ad astra #curriculum #educatie #copii #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.