Ce se știe despre Ad Astra, misterioasa școală creată de Elon Musk pentru copiii săi? Curriculum și metode de predare

Puțini știu că, în 2014, Elon Musk a creat Ad Astra, o școală super exclusivă și inovatoare, unde studiază copiii săi și câțiva selectați. Chiar dacă au trecut ani buni de la fondare, despre această școală nu se cunoaște foarte mult. Iată tot ce am reușit să aflăm.

Geniu, milionar, filantrop, regele tehnologic Tesla, împăratul lui Marte … și promotor al metodelor alternative de educație, Elon Musk a criticat sistemul educațional al Americii în mai multe rânduri, dar în loc să depună plângeri, s-a apucat de treabă. În 2014, miliardarul a anunțat crearea Ad Astra, o școală misterioasă cu propriul sistem, în care studiază copiii săi și doar câțiva selectați.

CEO-ul Tesla iubește să-și arate proiectele sale ambițioase, dar de data aceasta a preferat să păstreze în secret tot ce ține de Ad Astra, care din latină înseamnă „către stele”. Se știe foarte puțin despre această școală exclusivă, situată lângă sediul SpaceX din California. Atât de puțin încât doar logo-ul și o adresă de e-mail au apărut pe site-ul lor. Asta până în iunie 2018, pentru că până atunci nici asta nu era.

O școală personalizată pentru copiii lui Elon Musk

Elon Musk are șapte copii în total. Cu prima sa soție, Justine Musk, a devenit tatăl lui Nevada Alexander (2002, a murit la vârsta de 10 săptămâni), a gemenilor Griffin și Xavier (2004) și a tripletelor Damian, Saxon și Kai (2006). Al șaptelea copil al său este micul X AE A-XII Musk, născut în mai 2020, în rezultatul relației sale cu cântăreața Grimes.

Datorită naturii sale inovatoare și excentrice, Musk nu a vrut să-și ducă copiii la o școală tradițională de elită.

„Uram să merg la școală când eram mică, era tortură”, a mărturisit Musk, care a fost agresat în copilărie în Africa de Sud.

Așadar, în 2014 a decis să-și întemeieze propria școală cu propria metodologie, susținută de un fost profesor de la Școala Mirman pentru copii supradotați, situată în Beverly Hills, Los Angeles, la care obișnuiau copiii săi să meargă.

„Am creat o școală mică”, a spus fondatorul SpaceX în 2015, într-un interviu de televiziune la Beijing. Acolo a vorbit pentru prima dată despre Ad Astra și a explicat că modelul său educațional va fi orientat spre abilități. Conform portalului The Hustle, obiectivele acestei școli sunt:

O alternativă la modelul de segregare a vârstei

Musk spune că separarea copiilor în funcție de vârstă nu are sens pentru educație, deoarece studenții au interese și abilități diferite, iar vârsta nu este un criteriu.

Concentrare pe rezolvarea problemelor

În loc să le ofere copiilor „instrumente” în vid, aceștia ar trebui învățați cum să rezolve problemele.

Gamificare

Magnatul a subliniat că nu trebuie să-și „încurajeze copiii să se joace”, în timp ce educația prin jocuri este ceva firesc pentru copii.

Modelul educațional Ad Astra

În această școală, a explicat atunci Elon Musk, modelul educațional se bazează pe faptul că nu se califică elevii, ci se caută aptitudinile lor.

Acolo copiii nu sunt separați în grade în funcție de vârsta lor. Băieții de la 7 la 14 ani (care este intervalul de vârstă al elevilor) sunt învățați să lucreze împreună ca o echipă.

Subiectele sunt, de asemenea, diferite, deoarece în Ad Astra, studenții studiază Inteligența artificială (AI), știința aplicată, codificarea și proiectarea multor lucruri, în principal crearea de roboți.

Curriculum-ul nu include materii sportive, limbi străine sau muzică. Omul de afaceri în vârstă de 50 de ani consideră că nu mai este potrivit să predați limbi străine în școli, deoarece astăzi există software de traducere în timp real. Foarte discutabil pentru majoritatea, dar poate rezonabil pentru copiii lui Musk.

#ad astra #curriculum #educatie #copii #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina