Ce spune ministra Dabija despre concesionarea Aeroportului Chișinău

27 Iun. 2023, 10:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iun. 2023, 10:18 // Actual //  bani.md

Ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale neagă informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora statul își propune concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Potrivit Lilei Dabija, prioritatea Guvernului este să modernizeze infrastructura aeroportuară și să atragă cât mai mulți operatori low-cost, astfel încât să existe cât mai multe curse aeriene la prețuri accesibil.

În aprilie 2023, după 9 ani de la darea în concesiune a Aeroportului Internațional Chișinău, aerogara a revenit în gestiunea statului. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale respinge zvonurile că statul ar intenționa o nouă concesionare a aeroportului.

„Nu am declarat că statul se apucă să concesioneze iarăși aeroportul. Dimpotrivă, am declarat că statul este în căutare de proiecte investiționale. Statul se îngrijește să atragă cât mai mulți operatori low-cost, inclusiv prestatori de servicii de handling la sol, astfel încât aeroportul să continue să evolueze. Punem accent pe investiții, pentru că investițiile vor genera locuri de muncă, profit. Aeroportul are o infrastructură care permite să vină pe piață operatori low-cost, noi ne îngrijim la minister, împreună cu colegii de la Autoritatea Aeronautică Civilă, să atragem astfel de operatori”, a spus Lilia Dabija în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale spune că diminuarea treptată a taxei de modernizare, până la excluderea ei, va contribui la atragerea companiilor low-cost care vor opera zboruri de pe Aeroportul din Chișinău. Lilia Dabija spune că discuții avansate în acest sens sunt purtate cu Tarom și Wiz Air.

„Investiții în infrastructura aeroportuară înseamnă îmbunătățirea pistei, lărgirea ei, vrem să atragem cât mai mulți operatori ca de pe Aeroportul Internațional Chișinău să putem ajunge în orice colț al lumii, la prețuri accesibile. Am redus la jumătate taxa aeroportuară, taxa de modernizare. Din ianuarie anul următor urmează să fie exclusă în totalitate, asta face ca serviciile prestate pe aeroport să fie competitive și atractive. Este unul dintre argumentele pe care le invocăm atunci când discutăm cu operatorii de servicii low-cost. Cel mai important lucru, le comunicăm că spațiul nostru aerian este sigur. Negociem cu colegii din România, inclusiv cu Tarom pentru a multiplica frecvența zborurilor. Discutăm că Wiz Air. Ne dorim atragerea acestor operatori. Suntem în discuții destul de avansate”, a spus ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

La data de 14 martie 2023, operatorul aerian maghiar Wizz Air și-a suspendat toate zborurile de pe Aeroportul Internațional Chișinău, invocând motive de securitate a spațiului aerian din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Sept. 2026, 11:12
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:12 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea utiliza instrumente financiare precum contractele futures și options pentru a fixa în avans prețul unei părți din gazele naturale și a reduce impactul salturilor bruște de pe bursele internaționale asupra tarifelor. Propunerea a fost făcută de expertul în energetică Sergiu Tofilat, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Potrivit lui Tofilat, achiziția propriu-zisă a gazelor ar putea fi însoțită de operațiuni financiare de hedging, prin care Energocom să stabilească anticipat un nivel de preț pentru o anumită cantitate. Scopul ar fi protejarea consumatorilor de fluctuațiile puternice ale pieței.

„Trebuie să vedem alte mecanisme cum noi putem să ne asigurăm de fluctuațiile excesive la prețul la bursă. Să nu crească la noi foarte mult tariful dacă se întâmplă ceva la bursă”, a declarat Tofilat.

Expertul a explicat mecanismul printr-un exemplu. Dacă pentru gazele cu livrare în decembrie ar fi fixat un preț de 60 de euro/MWh, iar în momentul livrării cotația de bursă ar urca la 90 de euro/MWh, contrapartea contractului financiar ar achita diferența de 30 de euro. În schimb, dacă prețul de piață ar coborî la 45 de euro/MWh, diferența până la nivelul de 60 de euro ar trebui achitată de partea care și-a fixat prețul.

„Asta cel puțin ne permite să fixăm nivelul prețurilor la un anumit nivel de toleranță, cât putem noi să ne permitem să achităm gazul”, a explicat Sergiu Tofilat.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să analizeze atât modificările legislative necesare, cât și instrumentele financiare care ar putea fi puse la dispoziția Energocom pentru asemenea operațiuni.

Directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, a confirmat că mecanismele de hedging încep să fie utilizate mai mult pe piețele energetice, însă a atras atenția că aplicarea lor în sud-estul Europei este mai dificilă.

„Nu pot să zic că este una în sud-estul Europei populară, dar începe să-și ia amploare”, a declarat Buzatu.

Potrivit șefului Energocom, problema nu ține doar de cadrul legislativ. Operațiunile de acest tip necesită parteneriate cu instituții financiare solide, iar marile case de hedging din Europa Centrală solicită, de regulă, colaborarea cu bănci care dispun de ratinguri investiționale ridicate.

Buzatu a menționat că unele instituții solicită cel puțin un rating BBB-, iar în anumite cazuri condițiile pot fi și mai stricte. În sud-estul Europei, disponibilitatea unor asemenea bănci este însă redusă.

Totodată, directorul Energocom avertizează că fixarea prețului nu înseamnă eliminarea riscului. Compania se protejează de o eventuală scumpire, dar renunță în același timp la posibilitatea de a beneficia integral de o eventuală ieftinire a gazelor.

„Până la urmă, este un casino. Dacă bursa urcă și tu ai fixat prețul, atunci e ok. Dacă bursa scade, nu e ok. Atunci trebuie tu să plătești”, a declarat Buzatu.