Puciul eşuat din Rusia arată lumii cum se va resimţi o schimbare de putere prin forţă la Moscova

27 Iun. 2023, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iun. 2023, 10:24 // Actual //  bani.md

Preţurile gazelor, petrolului şi grâului au crescut puternic după puciul eşuat al mercenarilor Wagner din weekendul trecut. Rubla rusească a atins cel mai scăzut nivel din ultimele 15 luni. Episodul este o ameninţare chiar şi pentru China.

Traderii de pe piaţa gazelor se pregătesc pentru o volatilitate spo­rită, rebe­liunea din Rusia creând un risc suplimentar pentru ofertă, scrie Bloomberg.

Traderii urmăresc orice noi semne de instabilitate în Rusia, care ar putea afecta producţia şi exportu­rile de gaze ale ţării. Turbulenţele survin în condiţiile în care gazele europene resimt deja cea mai puternică volatilitate de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Deşi livrările de gaze ruseşti către Europa sunt în scădere, unele ţări, printre care Austria şi Slovacia, se bazează în continuare pe acestea. Riscul geopolitic din Rusia este acum semnificativ mai mare decât înainte de weekend. Nesiguranţa legată de ce s-ar putea întâmpla în interiorul Rusiei în următoarele săptămâni ar putea împinge pieţele gazelor şi mai sus, arată Tom Marzec-Manser, de la ICIS.  Preţurile gazelor au urcat cu 13% în Europa ieri.

Şi petrolul s-a scumpit ieri, însă preţurile şi-au mai temperat avansul către finalul zilei, investitorii urmărind îndeaproape orice nou impact al puciului din Rusia care ar putea perturba livrările de energie din partea Rusiei, un producător major de petrol la nivel mondial, notează CNBC.

„Lumea a răsuflat uşurată cel puţin pe piaţa petrolieră că criza din Rusia nu s-a intensificat“, a declarat Alok Sinha, de la Standard Chartered.

George Voloshin, analist şi expert pe Rusia, spune că principalul risc este ca acţiunile şefului mercenarilor Wagner Evgheni Prigojin să ducă la o lovitură de stat sau să-i încurajeze pe unii din aparatul de securitate să se întoarcă împotriva lui Putin, potrivit spglobal.com.

„În acel caz, o destabilizare bruscă va duce cu siguranţă la o nervozitate maximă pe piaţa petrolieră, preţurile urcând probabil la 90 de dolari pe baril“, arată acesta.

Preţurile grâului au înregistrat la rândul lor o creştere puternică la începutul săptămânii pe fondul îngrijorărilor privitoare la stabilitatea politică a Rusiei, un exportator major de grâu, scrie Reuters.

Rubla rusească s-a depreciat cu până la 3% în raport cu dolarul ieri, cel mai puternic declin din acest an, restr-ngându-şi mai apoi pierderile şi atingând cel mai scăzut nivel din martie 2022, când a coborât la noi minime record în săptămânile de după invadarea Ucrainei, conform Bloomberg.

Episodul ar putea afecta şi China, al cărui preşedinte Xi Jinping se autodescrie drept „prieten apropiat“ al lui Putin.

Beijingul ar putea fi îngrijorat de riscul erodării controlului lui Putin asupra puterii. China nu a criticat în mod deschis Rusia pentru războiul din Ucraina, menţinându-şi relaţiile comerciale şi de investiţii cu aceasta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Sept. 2026, 11:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Sept. 2026, 11:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.