Puciul eşuat din Rusia arată lumii cum se va resimţi o schimbare de putere prin forţă la Moscova

Preţurile gazelor, petrolului şi grâului au crescut puternic după puciul eşuat al mercenarilor Wagner din weekendul trecut. Rubla rusească a atins cel mai scăzut nivel din ultimele 15 luni. Episodul este o ameninţare chiar şi pentru China.

Traderii de pe piaţa gazelor se pregătesc pentru o volatilitate sporită, rebeliunea din Rusia creând un risc suplimentar pentru ofertă, scrie Bloomberg.

Traderii urmăresc orice noi semne de instabilitate în Rusia, care ar putea afecta producţia şi exporturile de gaze ale ţării. Turbulenţele survin în condiţiile în care gazele europene resimt deja cea mai puternică volatilitate de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Deşi livrările de gaze ruseşti către Europa sunt în scădere, unele ţări, printre care Austria şi Slovacia, se bazează în continuare pe acestea. Riscul geopolitic din Rusia este acum semnificativ mai mare decât înainte de weekend. Nesiguranţa legată de ce s-ar putea întâmpla în interiorul Rusiei în următoarele săptămâni ar putea împinge pieţele gazelor şi mai sus, arată Tom Marzec-Manser, de la ICIS. Preţurile gazelor au urcat cu 13% în Europa ieri.

Şi petrolul s-a scumpit ieri, însă preţurile şi-au mai temperat avansul către finalul zilei, investitorii urmărind îndeaproape orice nou impact al puciului din Rusia care ar putea perturba livrările de energie din partea Rusiei, un producător major de petrol la nivel mondial, notează CNBC.

„Lumea a răsuflat uşurată cel puţin pe piaţa petrolieră că criza din Rusia nu s-a intensificat“, a declarat Alok Sinha, de la Standard Chartered.

George Voloshin, analist şi expert pe Rusia, spune că principalul risc este ca acţiunile şefului mercenarilor Wagner Evgheni Prigojin să ducă la o lovitură de stat sau să-i încurajeze pe unii din aparatul de securitate să se întoarcă împotriva lui Putin, potrivit spglobal.com.

„În acel caz, o destabilizare bruscă va duce cu siguranţă la o nervozitate maximă pe piaţa petrolieră, preţurile urcând probabil la 90 de dolari pe baril“, arată acesta.

Preţurile grâului au înregistrat la rândul lor o creştere puternică la începutul săptămânii pe fondul îngrijorărilor privitoare la stabilitatea politică a Rusiei, un exportator major de grâu, scrie Reuters.

Rubla rusească s-a depreciat cu până la 3% în raport cu dolarul ieri, cel mai puternic declin din acest an, restr-ngându-şi mai apoi pierderile şi atingând cel mai scăzut nivel din martie 2022, când a coborât la noi minime record în săptămânile de după invadarea Ucrainei, conform Bloomberg.

Episodul ar putea afecta şi China, al cărui preşedinte Xi Jinping se autodescrie drept „prieten apropiat“ al lui Putin.

Beijingul ar putea fi îngrijorat de riscul erodării controlului lui Putin asupra puterii. China nu a criticat în mod deschis Rusia pentru războiul din Ucraina, menţinându-şi relaţiile comerciale şi de investiţii cu aceasta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#puci #conductă #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.