Ce spune UE despre crimele de război din Ucraina: Amenințarea urmăririi penale va plana asupra autorităților ruse

S-ar putea să dureze ani buni pentru a-i trage la răspundere pe autorii crimelor de război din Ucraina, a declarat luni, pentru Reuters, Comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders, care a adăugat că persoanele responsabile ar trebui să știe că amenințarea cu urmărirea penală va plana asupra lor „pentru totdeauna”.

Statele Unite și alte peste 40 de țări lucrează pentru a pune cap la cap probele pentru a ajuta la urmărirea penală și la procesele privind atrocitățile comise de trupele ruse în Ucraina.

„Va fi pentru următoarele săptămâni, următoarele luni, următorii ani, poate pentru următoarele decenii. Pentru unele cazuri, va fi foarte rapid. Va fi mai lung pentru altele”, a spus Reynders.

„Dar este, de asemenea, un mesaj clar pentru autoritățile ruse – riscul acestor investigații, urmăriri și procese va plana asupra lor pentru tot restul vieții lor. Este pentru totdeauna”.

Reynders a spus că războiul Rusiei din Ucraina a reușit pentru prima dată să aducă laolaltă comunitatea internațională pentru a începe să lucreze pentru a-i aduce în fața justiției pe cei vinovați de crime de război chiar înainte de încheierea conflictului.
Rusia a negat în repetate rânduri implicarea în crime de război sau atacarea deliberată a civililor de când a invadat Ucraina în februarie. Kremlinul spune că a lansat o „operație militară specială” pentru a elimina naționaliștii ucraineni.

Forțele ruse au bombardat orașele ucrainene ruinând clădiri și au lăsat în urmă cadavre pe străzile orașelor și satelor pe care le-au ocupat. Ucraina spune că zeci de mii de civili au murit.

Curtea Penală Internațională (CPI) cu sediul la Haga se va ocupa de cazurile suspectate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității.

Reynders a spus că cele 28 de state ale UE încearcă să ofere asistență materială și personală pentru a ajuta la documentarea infracțiunilor suspectate, inclusiv colectarea de mărturii despre violență sexuală în medii care inspiră mai multă siguranță victimelor decât ar face-o o secție de poliție.

„Acest lucru costă mult și nu este ușor de pus în aplicare în țările dezvoltate, cum ar fi membrii UE, într-o zi obișnuită. Este și mai greu într-o țară precum Ucraina, care este în război”, a spus el.

Reynders a spus că șase state UE – Luxemburg, Belgia, Franța, Germania, Irlanda și Austria – au înghețat fiecare cel puțin un miliard de euro din activele oligarhilor ruși, reprezentând împreună 12,8 din totalul de 13,9 miliarde de euro blocat în Europa până acum.

„Mărimea activelor oligarhilor și a activelor băncii centrale ruse sunt complet diferite. Nu veți reconstrui Ucraina cu câteva miliarde de la oligarhi. În cazul băncii centrale ruse, vorbim de sute de miliarde, „, a spus Reynders.

#razboi #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O scrisoare oficială către Fondul Monetar Internațional urmează să fie transmisă în zilele următoare, prin care Guvernul își va exprima deschiderea pentru un nou format de cooperare, după expirarea memorandumului precedent în octombrie 2025. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

„În zilele următoare vom trimite o scrisoare despre deschiderea noastră și dorința de a avea un anumit tip de memorandum, nu neapărat cu datorie. Nu trebuie de uitat că acolo sunt experți de clasă mondială”, a spus Gavriliță.

Potrivit oficialului, cooperarea cu FMI poate avea loc în mai multe formate, inclusiv printr-un program clasic, printr-un mecanism de tip stand-by sau prin Instrumentul de coordonare a politicilor, care nu presupune finanțare, dar transmite un semnal de credibilitate către partenerii internaționali.

Gavriliță a menționat că existența unui asemenea instrument facilitează dialogul cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și alți donatori și sprijină implementarea proiectelor din planul de creștere economică susținut de UE.

„Vom începe negocieri cu ei, vom vedea, inclusiv, evoluția noastră internă. Oricum va trebui să majorăm anumite venituri și să le ajustăm undeva. Deficitul trebuie acoperit nu prin datorii, ci, pe termen mediu, prin creșterea veniturilor, care trebuie să vină din creșterea economică”, a declarat ministrul.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.