Ce spune UE despre crimele de război din Ucraina: Amenințarea urmăririi penale va plana asupra autorităților ruse

S-ar putea să dureze ani buni pentru a-i trage la răspundere pe autorii crimelor de război din Ucraina, a declarat luni, pentru Reuters, Comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders, care a adăugat că persoanele responsabile ar trebui să știe că amenințarea cu urmărirea penală va plana asupra lor „pentru totdeauna”.

Statele Unite și alte peste 40 de țări lucrează pentru a pune cap la cap probele pentru a ajuta la urmărirea penală și la procesele privind atrocitățile comise de trupele ruse în Ucraina.

„Va fi pentru următoarele săptămâni, următoarele luni, următorii ani, poate pentru următoarele decenii. Pentru unele cazuri, va fi foarte rapid. Va fi mai lung pentru altele”, a spus Reynders.

„Dar este, de asemenea, un mesaj clar pentru autoritățile ruse – riscul acestor investigații, urmăriri și procese va plana asupra lor pentru tot restul vieții lor. Este pentru totdeauna”.

Reynders a spus că războiul Rusiei din Ucraina a reușit pentru prima dată să aducă laolaltă comunitatea internațională pentru a începe să lucreze pentru a-i aduce în fața justiției pe cei vinovați de crime de război chiar înainte de încheierea conflictului.
Rusia a negat în repetate rânduri implicarea în crime de război sau atacarea deliberată a civililor de când a invadat Ucraina în februarie. Kremlinul spune că a lansat o „operație militară specială” pentru a elimina naționaliștii ucraineni.

Forțele ruse au bombardat orașele ucrainene ruinând clădiri și au lăsat în urmă cadavre pe străzile orașelor și satelor pe care le-au ocupat. Ucraina spune că zeci de mii de civili au murit.

Curtea Penală Internațională (CPI) cu sediul la Haga se va ocupa de cazurile suspectate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității.

Reynders a spus că cele 28 de state ale UE încearcă să ofere asistență materială și personală pentru a ajuta la documentarea infracțiunilor suspectate, inclusiv colectarea de mărturii despre violență sexuală în medii care inspiră mai multă siguranță victimelor decât ar face-o o secție de poliție.

„Acest lucru costă mult și nu este ușor de pus în aplicare în țările dezvoltate, cum ar fi membrii UE, într-o zi obișnuită. Este și mai greu într-o țară precum Ucraina, care este în război”, a spus el.

Reynders a spus că șase state UE – Luxemburg, Belgia, Franța, Germania, Irlanda și Austria – au înghețat fiecare cel puțin un miliard de euro din activele oligarhilor ruși, reprezentând împreună 12,8 din totalul de 13,9 miliarde de euro blocat în Europa până acum.

„Mărimea activelor oligarhilor și a activelor băncii centrale ruse sunt complet diferite. Nu veți reconstrui Ucraina cu câteva miliarde de la oligarhi. În cazul băncii centrale ruse, vorbim de sute de miliarde, „, a spus Reynders.

#razboi #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.