Ce spune UE despre crimele de război din Ucraina: Amenințarea urmăririi penale va plana asupra autorităților ruse

S-ar putea să dureze ani buni pentru a-i trage la răspundere pe autorii crimelor de război din Ucraina, a declarat luni, pentru Reuters, Comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders, care a adăugat că persoanele responsabile ar trebui să știe că amenințarea cu urmărirea penală va plana asupra lor „pentru totdeauna”.

Statele Unite și alte peste 40 de țări lucrează pentru a pune cap la cap probele pentru a ajuta la urmărirea penală și la procesele privind atrocitățile comise de trupele ruse în Ucraina.

„Va fi pentru următoarele săptămâni, următoarele luni, următorii ani, poate pentru următoarele decenii. Pentru unele cazuri, va fi foarte rapid. Va fi mai lung pentru altele”, a spus Reynders.

„Dar este, de asemenea, un mesaj clar pentru autoritățile ruse – riscul acestor investigații, urmăriri și procese va plana asupra lor pentru tot restul vieții lor. Este pentru totdeauna”.

Reynders a spus că războiul Rusiei din Ucraina a reușit pentru prima dată să aducă laolaltă comunitatea internațională pentru a începe să lucreze pentru a-i aduce în fața justiției pe cei vinovați de crime de război chiar înainte de încheierea conflictului.
Rusia a negat în repetate rânduri implicarea în crime de război sau atacarea deliberată a civililor de când a invadat Ucraina în februarie. Kremlinul spune că a lansat o „operație militară specială” pentru a elimina naționaliștii ucraineni.

Forțele ruse au bombardat orașele ucrainene ruinând clădiri și au lăsat în urmă cadavre pe străzile orașelor și satelor pe care le-au ocupat. Ucraina spune că zeci de mii de civili au murit.

Curtea Penală Internațională (CPI) cu sediul la Haga se va ocupa de cazurile suspectate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității.

Reynders a spus că cele 28 de state ale UE încearcă să ofere asistență materială și personală pentru a ajuta la documentarea infracțiunilor suspectate, inclusiv colectarea de mărturii despre violență sexuală în medii care inspiră mai multă siguranță victimelor decât ar face-o o secție de poliție.

„Acest lucru costă mult și nu este ușor de pus în aplicare în țările dezvoltate, cum ar fi membrii UE, într-o zi obișnuită. Este și mai greu într-o țară precum Ucraina, care este în război”, a spus el.

Reynders a spus că șase state UE – Luxemburg, Belgia, Franța, Germania, Irlanda și Austria – au înghețat fiecare cel puțin un miliard de euro din activele oligarhilor ruși, reprezentând împreună 12,8 din totalul de 13,9 miliarde de euro blocat în Europa până acum.

„Mărimea activelor oligarhilor și a activelor băncii centrale ruse sunt complet diferite. Nu veți reconstrui Ucraina cu câteva miliarde de la oligarhi. În cazul băncii centrale ruse, vorbim de sute de miliarde, „, a spus Reynders.

#razboi #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.