Ce stil de design pentru interior se potrivește personalității tale

Farmec contemporan

Stilul contemporan reprezintă esența modernismului. Practic, tot ce este la modă azi intră sub umbrela designului de interior contemporan. Funcționalitatea este cuvântul cheie, iar conceptul de „calitate, nu cantitate” este esențial. Cât mai puține piese de mobilier, fie că vorbim despre comode pentru televizor, dulapuri mai puțin masive sau cât mai puține lucruri inutile – acestea caracterizează designul contemporan. Din punct de vedere al culorilor, sunt acceptate o mare varietate de nuanțe neutre, precum crem, bej, maro, inclusiv alb. Ton pe ton este atipic stilului contemporan, iar petele de culoare pot să fie ușor încorporate, fiind un adevărat deliciu vizual. De asemenea, se pot folosi culori deschise pe suprafețe lustruite și pe materiale naturale. Dacă îți plac toate lucrurile funcționale și ordonate, acest stil ți se va potrivi perfect. Ești genul de persoană care îmbrățișează schimbarea și nu-i este frică de necunoscut. De asemenea, îți place să fii la curent cu tot ce mișcă, iar eleganța și rafinamentul sunt esențiale.

Vintage

Designul interior de epocă este unic și complex. Se caracterizează prin mobilier curbat care marchează o perioadă în timp bine definită în istorie. Nuanțele de bej și crem, cât și tonurile de piersică sau cele puternice, precum roșu, albastru sau verde, vor face deliciu cunoscătorilor. Mulți pasionați de vintage iubesc istoria și apreciază orice tip de îndeletnicire meșteșugărească. Sunt personalități foarte complexe și de obicei motivate. Nu sunt ușor de îmblânzit și știu ce își doresc. Sunt unici în felul lor, la fel ca tot ce-i înconjoară.

Zen

Culorile tari sunt pentru oamenii puternici și plini de energie. Deși conceptul Zen nu este un stil de design în sine, estetica tradițională japoneză, inspirată de filozofia Zen, a devenit destul de populară în Occident. Este vorba despre crearea unei atmosfere calme și armonioase care invită la meditație și relaxare. Lumina solară, iluminatul cât mai soft și spațiile deschise sunt câteva elemente cheie ale acestui stil. Estetica Zen este asociată cu tonuri calme și calde, precum alb, gri, bej, roz, diferite tonuri de alb etc. Acest stil de design pentru interior încorporează toate culorile care emană liniște și seninătate. De asemenea, implică un sentiment de armonie și echilibru. La polul opus se află inserția de culori tari, specifice oamenilor cu personalitate dinamică și pasională.

Din punct de vedere al trăsăturilor de personalitate, acest stil de design este cel mai potrivit pentru persoanele simple, pozitive, organizate, energice, dar și cerebrale. De asemenea, acestea pot avea probleme cu dezordinea și haosul, preferând un stil de viață minimalist.

Retro sau Mid-Century

Stilul Mid-Century este specific societății americane din anii ‘50. Este un mix între stilul scandinav și influențele bauhaus, serialul Mad Men fiind un început bun pentru toți cei care vor să se inspire mai mult din acest stil și să-i cunoască dedesubturile. Mulți designeri de interior sunt de părere că stilul retro combină excelent estetica curată a modernismului cu căldura și confortul stilului tradițional, luând din ambele lumi cele mai frumoase elemente. Combinația dintre lemn și piele este un real succes, iar culori precum verde smarald, auriu, roșu sau orange sunt caracteristice. Oamenii cu un simț al esteticului extrem de rafinat, aproape princiari se pot simți foarte atrași de stilul retro. Cu toate acestea, pot fi acuzați și de faptul că sunt destul de rigizi.

Acestea sunt doar câteva dintre clasificările designului de interior, care lucrează cu psihologia la nivel extrem de subtil, dar foarte convingător – atât timp cât îi înțelegi secretele.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.