Ce sunt rachetele HARM care distrug radarul rusesc de apărare aeriană

Un înalt oficial al Pentagonului a confirmat în luna august ceea ce anterior nu se lăsase decât să sugereze: America furnizează Ucrainei rachete anti-radar de mare viteză (HARM). Recent, Pentagonul a aprobat transporturi suplimentare de astfel de rachete.

Acest tip de racheta anti-radar se activează la cel mai mic impus radio și este ghidată de GPS.

Ucraina a adaptat câteva avioane Mig-29 pentru a putea lovi cu acest tip de rachete car fac practic inutile radarele.

Aceste arme au jucat un rol important în ofensiva spectaculoasă a Ucrainei din provincia Harkov, precum și într-un atac separat în sud, explică The Economist. Lansată dintr-o aeronavă, racheta HARM se încadrează și distruge radarul de apărare aeriană.

Rachetele reprezintă o provocare serioasă pentru Rusia. Chiar dacă nu sunt trase, amenințarea pe care o reprezintă îi poate forța pe operatorii radar să-și închidă aparatele și să rămână jos. În consecință, forțele aeriene ucrainene au o libertate mai mare decât înainte.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, bateriile de tunuri antiaeriene de calibru mare au fost desfășurate pentru a contracara bombardierelor, dar acestea au devenit depășite tehnologic odată ce bombardierele cu reacție au putut zbura mai repede și mai sus. Tehnologia rachetelor a răspuns și, la sfârșitul anilor 1940, au apărut primele rachete sol-aer (SAM) ghidate de radar.

Acestea au evoluat rapid, ajungând la altitudini stratosferice și putând să doboare cel mai rapid avion de luptă. Echipajele bombardierelor au trebuit apoi să învețe să zboare sub radar sau să găsească modalități de a o contracara, cum ar fi bruiaj prin război electronic.

America a fost pionierul suprimării tacticilor de apărare aeriană a inamicului în războiul din Vietnam. Aeronavele „Wild Weasel” au primit sarcina de a distruge radarul înaintea unui val de avioane de atac.

Wild Weasels avea receptoare radar pentru a localiza apărarea antiaeriană și au fost inițial înarmați cu bombe și mai târziu cu rachete speciale care puteau viza radarul.

HARM este cea mai recentă ”încarnare” a acestor rachete aer-sol: un proiectil de aproximativ 350 kg, cu o rază de acțiune de aproximativ 145 km, capabil să localizeze și să lovească sistemele radar chiar și după ce acestea au fost oprite.

De altfel, HARM este atât de eficient încât este descris nu ca suprimare, ci ca distrugerea apărării aeriene a inamicului și a fost folosit în războaiele din Libia, Irak și fosta Iugoslavie. Prezența sa în Ucraina a fost totuși o surpriză, deoarece forțele aeriene ucrainene zboară avioane de fabricație rusă care nu sunt compatibile cu armele nato.

Atașarea fizică a HARM la o aeronavă ucraineană nu este simplă, deoarece folosesc sisteme diferite atașate la aripile aeronavei. Este posibil ca adaptoare manipulate de juriu să fi fost instalate.

Unele fotografii despre care se presupune că au fost făcute în Ucraina arată rachete HARM atașate atât la avioanele MiG-29, cât și la Su-27S. Lipsa unei interfețe de date între aeronavă și rachetă prezintă o altă problemă potențială. De obicei, HARM transmite informații de la propriul său agent de căutare radar către pilot, care apoi trage racheta către un sistem radar. Aceasta are un mod preprogramat mai simplu, în care coordonatele unui site radar inamic sunt introduse înainte de decolare.

Piloții ucraineni au folosit HARM „cu succes”, spune Pentagonul, care a aprobat recent transporturi suplimentare. Până acum, operatorii ruși de radar SAM ar putea ști să-și pornească aparatele doar atunci când descoperă din alte surse că există un avion ucrainean în apropiere, pentru a evita să fie atacați.

Dacă își lasă radarul pornit, HARM va face ravagii. Acest lucru le oferă piloților ucraineni sau operatorilor de drone mai multă libertate de a efectua ieșiri cu mai puțin risc de a fi doborâți. Noile rachete americane merg într-un fel spre erodarea superiorității aeriene de care Rusia s-a bucurat până acum.

#harm #rachete #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova