Ce sunt rachetele HARM care distrug radarul rusesc de apărare aeriană

Un înalt oficial al Pentagonului a confirmat în luna august ceea ce anterior nu se lăsase decât să sugereze: America furnizează Ucrainei rachete anti-radar de mare viteză (HARM). Recent, Pentagonul a aprobat transporturi suplimentare de astfel de rachete.

Acest tip de racheta anti-radar se activează la cel mai mic impus radio și este ghidată de GPS.

Ucraina a adaptat câteva avioane Mig-29 pentru a putea lovi cu acest tip de rachete car fac practic inutile radarele.

Aceste arme au jucat un rol important în ofensiva spectaculoasă a Ucrainei din provincia Harkov, precum și într-un atac separat în sud, explică The Economist. Lansată dintr-o aeronavă, racheta HARM se încadrează și distruge radarul de apărare aeriană.

Rachetele reprezintă o provocare serioasă pentru Rusia. Chiar dacă nu sunt trase, amenințarea pe care o reprezintă îi poate forța pe operatorii radar să-și închidă aparatele și să rămână jos. În consecință, forțele aeriene ucrainene au o libertate mai mare decât înainte.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, bateriile de tunuri antiaeriene de calibru mare au fost desfășurate pentru a contracara bombardierelor, dar acestea au devenit depășite tehnologic odată ce bombardierele cu reacție au putut zbura mai repede și mai sus. Tehnologia rachetelor a răspuns și, la sfârșitul anilor 1940, au apărut primele rachete sol-aer (SAM) ghidate de radar.

Acestea au evoluat rapid, ajungând la altitudini stratosferice și putând să doboare cel mai rapid avion de luptă. Echipajele bombardierelor au trebuit apoi să învețe să zboare sub radar sau să găsească modalități de a o contracara, cum ar fi bruiaj prin război electronic.

America a fost pionierul suprimării tacticilor de apărare aeriană a inamicului în războiul din Vietnam. Aeronavele „Wild Weasel” au primit sarcina de a distruge radarul înaintea unui val de avioane de atac.

Wild Weasels avea receptoare radar pentru a localiza apărarea antiaeriană și au fost inițial înarmați cu bombe și mai târziu cu rachete speciale care puteau viza radarul.

HARM este cea mai recentă ”încarnare” a acestor rachete aer-sol: un proiectil de aproximativ 350 kg, cu o rază de acțiune de aproximativ 145 km, capabil să localizeze și să lovească sistemele radar chiar și după ce acestea au fost oprite.

De altfel, HARM este atât de eficient încât este descris nu ca suprimare, ci ca distrugerea apărării aeriene a inamicului și a fost folosit în războaiele din Libia, Irak și fosta Iugoslavie. Prezența sa în Ucraina a fost totuși o surpriză, deoarece forțele aeriene ucrainene zboară avioane de fabricație rusă care nu sunt compatibile cu armele nato.

Atașarea fizică a HARM la o aeronavă ucraineană nu este simplă, deoarece folosesc sisteme diferite atașate la aripile aeronavei. Este posibil ca adaptoare manipulate de juriu să fi fost instalate.

Unele fotografii despre care se presupune că au fost făcute în Ucraina arată rachete HARM atașate atât la avioanele MiG-29, cât și la Su-27S. Lipsa unei interfețe de date între aeronavă și rachetă prezintă o altă problemă potențială. De obicei, HARM transmite informații de la propriul său agent de căutare radar către pilot, care apoi trage racheta către un sistem radar. Aceasta are un mod preprogramat mai simplu, în care coordonatele unui site radar inamic sunt introduse înainte de decolare.

Piloții ucraineni au folosit HARM „cu succes”, spune Pentagonul, care a aprobat recent transporturi suplimentare. Până acum, operatorii ruși de radar SAM ar putea ști să-și pornească aparatele doar atunci când descoperă din alte surse că există un avion ucrainean în apropiere, pentru a evita să fie atacați.

Dacă își lasă radarul pornit, HARM va face ravagii. Acest lucru le oferă piloților ucraineni sau operatorilor de drone mai multă libertate de a efectua ieșiri cu mai puțin risc de a fi doborâți. Noile rachete americane merg într-un fel spre erodarea superiorității aeriene de care Rusia s-a bucurat până acum.

#harm #rachete #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).