Ce va însemna Trump 2.0 pentru economia globală? Inflația, dobânzile și tarifele sperie economia

10 Ian. 2025, 09:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Ian. 2025, 09:57 // Actual //  Ursu Victor

Inflația, dobânzile și tarifele vor fi elementele economice care vor modela 2025 și îl vor face un an cel puțin aparte pentru economia globală, scrie BBC. E de așteptat ca creșterea economică globală să rămâne „stabilă dar dezamăgitoare”, la un procent de aproximativ 3,2%, conform Fondului Monetar Internațional. Ce ar putea acest lucru să însemne pentru noi toți?

Cu exact o săptămână înainte de Crăciun, milioane de împrumutați americani au primit un cadou binevenit – a treia reducere consecutivă a dobânzilor, scrie antena3.ro.

Totuși, bursele au căzut puternic pentru că cel mai puternic șef de bancă centrală, Jerome Powell, șeful Rezervei Federale americane, a spus clar că nu ar trebui să ne mai așteptăm la alte tăieri în 2025, așa cum mulți ar fi sperat. Lupta împotriva inflației continuă.

„De aici, vorbim de o nouă fază și o să fim precauți cu privire la viitoare scăderi”, a spus Powell.

În ultimii ani, pandemia de Covid și războiul din Ucraina au provocat inflație galopantă în multe părți ale lumii, iar deși prețurile continuă să crească, tendința a încetinit în ultima vreme.

În ciuda acestor lucruri, inflația a crescut în noiembrie în SUA, în zona euro și în Regatul Unit cu 2,7%, 2,2% și respectiv 2,6%. Acest lucru subliniază dificultățile cu care se confruntă multe bănci centrale în „ultima sută de metri” a luptei lor cu inflația. Ținta din prezent este de 2%, iar ea va fi ușor de atins doar dacă economiile cresc.

Germania și Franța sunt motoarele tradiționale ale creșterii economice a Europei, însă performanța lor slabă pe fondul instabilității politice din ultimul an înseamnă că recenta revenire a creșterii economice nu va însemna mare lucru, iar zona euro riscă să piardă din nou viteză în acest an.

Incertitudine economică la începutul anului

În această perioadă, cea mai grea piedică în fața creșterii economice globale este incertitudinea, „iar incertitudinea vine dinspre ce s-ar putea întâmpla cu lumea în domnia lui Trump 2.0”, spune Luis Oganes, director de cercetare macro la banca de investiții JP Morgan.

De când a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie, Trump a tot amenințat cu noi tarife comerciale pe care le-ar impune unor parteneri comerciali cheie ai SUA – China, Canada sau Mexicul.

„SUA intră într-o fază de politică mai izolaționistă, cel puțin pe termen scurt, și cu siguranță că va afecta multe țări care sunt dependente de comerțul cu ele”.

Noi tarife comerciale ar putea să fie devastatoare mai ales pentru Mexic și Canada, însă ele vor fi dăunătoare și pentru SUA, conform lui Maurice Obstfeld, fost economist-șef la Fondul Monetar Internațional și un fost consilier pe probleme economice al președintelui Barack Obama.

El dă exemplu industriei producției de mașini ca exemplu de sector care depinde de un lanț de aprovizionare întins în cele trei țări – iar dacă el este perturbat într-un dintre ele, stricăciunile vor fi masive pe toată piața auto.

Astfel de politici au potențialul de a crește prețurile, de a reduce cererea pentru unele bunuri și de a pune în pericol profiturile companiilor. Asta ar duce la un efect în lanț care ar trage în jos potențialele investiții.

„Să impui noi tipuri de tarife într-o lume care este puternic dependentă de comerț poate să fie dăunător și poate să arunce chiar toată lumea într-o recesiune”, spune Obstfeld.

Amenințările cu impunerea de tarife au avut efecte serioase și în afara țării – ele au jucat un rol important în forțarea demisiei premierului guvernului Canadei, Justin Trudeau.

Un nou conflict economic SUA-China?

Deși majoritatea bunurilor care sunt comercializate între SUA și China deja fac obiectul unor restricții tarifare stabilite în primul mandat al lui Trump, amenințarea unor noi tarife este o provocare cheie pentru a doua economie a lumii în anul care abia a venit.

În discursul său de anul nou, dictatorul Xi Jinping a recunoscut că există „provocări ale necunoscutului din spațiul exterior”, referindu-se la noua administrație Trump, dar a spus că economia Chinei este pe o „traiectorie ascendentă”.

Exporturile de bunuri ieftine din fabricile sale numeroase sunt cruciale pentru economia Chinei. O scădere a cererii pentru că tarifele duc la creșterea prețurilor va însemna o multiplicare a provocărilor interne – ar duce inclusiv la deprimarea consumului intern și a investițiilor – probleme cu care regimul chinez deja se confruntă.

Economia Chinei este prognozată să-și alimenteze creșterea în acest an, obținând o expansiune de 4,5%, față de 4,1% anul trecut.

„Rezolvarea problemelor din sectorul imobiliarelor, consolidarea plaselor de siguranță socială și îmbunătățirea guvenării locale și a finanțelor locale va fi esențială pentru o recuperare susținută”, spune Mara Warwick, directoarea pentru China a Băncii Mondiale.

Aceste probleme interne fac din China o economie mai receptică la investițiile străine, conform lui Michael Hart, președintele al camerei de comerț americane din China.

Tensiunile dintre cele două țări, dar și tarifele, au crescut întimpul președinției lui Joe Biden, ceea ce înseamnă că unele companii caută să-și mute producția în altă parte.

Totuși, Hart spune că a fost nevoie de trecerea a 30-40 de ani pentru ca China să se dezvolte în acest fel și să devină un principal centru de manufactură, iar deși companiile ar vrea să-și reducă riscurile, nimeni nu e pregătit să caute un înlocuitor pentru China.

Un sector industrial care va fi esențial pentru comerțul global, dar și un punct de ruptură între marile puteri, va fi, din nou, cel al producției de mașini electrice. Peste zece milioane de vehicule de acest tip au fost produse în China anul trecut, iar dominația chineză a dus la impunerea de tarife din partea SUA, Canadei și Uniunii Europene.

De cealaltă parte, China susține că ele sunt nedrepte și le-a atacat la Organizația Mondială a Comerțului. Dar asta nu e nici măcar cea mai mare problemă pentru China, ci tarifele noi pe care ar vrea să le impună Donald Trump dupa ce redevine președintele SUA.

„Restricțiile asupra comerțului și măsurile protecționiste nu ne vor duce la creștere și, până la urmă, vor avea un impact asupra inflației pe care încă nu-l cunoaștem. Pe termen scurt, însă, efectul va fi de creștere a inflației”, a spus Christine Lagarde, luna trecută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

10 Ian. 2025, 11:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2025, 11:18 // Actual //  bani.md

La întrevedere ex-ministrului Energiei Victor Parlicov cu șeful Gazprom Alexei Miller, care a avut loc pe 25 noiembrie 2024, omul de afaceri rus nu a informat funcționarul moldovean despre eventuale sistări ale livrărilor de gaz. Declarația a fost făcută de șeful Moldovagaz Vadim Ceban, în studioul RLIVE TV, oficialul considerând că decizia a fost una politică.

Ceban susține că responsabilii de la Moldovagaz, totuși, nu au fost luați prin surprindere și erau conștienți că ar putea exista sistări, dar au sperat că nu se va întâmpla. În același timp, potrivit oficialului, reprezentanții companiei moldovenești estimau că argumentele vor fi altele decât expirarea acordului de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina.

 

„Deciziile cred sunt luate nu cred că la Gazprom. Situația este trecută de competențele Moldovagaz și Gazprom, în opinia mea. Argumentele invocate de Gazprom sunt comerciale, pretinsa datorie sau solicitarea datoriei. Dar astăzi, dacă Gazprom nu poate recupera, nimeni nu interzice să vină să execute aceste decizii prin instanță”, a menționat Vadim Ceban la emisiunea „Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru.

 

Șeful Moldovagaz a mai punctat că specialiștii din întreprinderea pe care o conduce cooperează cu funcționari din cadrul concernului rus, la nivel operațional și comercial.

Precizăm că, Rusia insistă cu vehemență că Republica Moldova, Ucraina și Occidentul poartă vină pentru criza energetică din Transnistria. Pe de altă parte, Maia Sandu a declarat, în timpul unei vizite în zona de securitate că gazul spre regiune putea fi livrat ocolind Ucraina, prin conducta Turkstream.

Președinta Moldovei a discutat cu omologul ucrainean, Vladimir Zelenski, precizând că transnistrenii pot procura cărbune din țara vecină, în schimbul curentului electric. Pentru implementarea unor soluții, însă, conform șefei statului, este nevoie de acordul Moscovei și Tiraspolului.

Premierului Dorin Recean este de părere că deciziile autorităților autoproclamate nu au autonomie într-o deplasare la Varnița că autoritățile constituționale au propus administrației separatiste să intermedieze achiziția de gaz din surse alternative, dar au primit refuz. Concomitent, liderul separatist Vadim Krasnoselski susține că propuneri privind sprijinul nu au parvenit.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a scăpat cu vorba și a menționat că Transnistria a trăit până pe 1 ianuarie 2025 din contul gazului rusesc, iar purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a numit „neonazism” lăsarea regiunii fără resurse energetice.

Cât oficialii de la Moscova, Chișinău și Tiraspol se acuză reciproc, începând cu 1 ianuarie oamenii din stânga Nistrului nu au căldură și gaz, iar lumina se deconectează pentru 8 ore pe zi. Centrala de la Cuciurgan a trecut pe cărbune și nu mai vinde lumină pe malul drept al râului, iar autoritățile constituționale cumpără curent electric de pe bursă, fapt care a generat majorarea tarifelor la energie electrică și termică.

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală