Ce va însemna Trump 2.0 pentru economia globală? Inflația, dobânzile și tarifele sperie economia

10 Ian. 2025, 09:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Ian. 2025, 09:57 // Actual //  Ursu Victor

Inflația, dobânzile și tarifele vor fi elementele economice care vor modela 2025 și îl vor face un an cel puțin aparte pentru economia globală, scrie BBC. E de așteptat ca creșterea economică globală să rămâne „stabilă dar dezamăgitoare”, la un procent de aproximativ 3,2%, conform Fondului Monetar Internațional. Ce ar putea acest lucru să însemne pentru noi toți?

Cu exact o săptămână înainte de Crăciun, milioane de împrumutați americani au primit un cadou binevenit – a treia reducere consecutivă a dobânzilor, scrie antena3.ro.

Totuși, bursele au căzut puternic pentru că cel mai puternic șef de bancă centrală, Jerome Powell, șeful Rezervei Federale americane, a spus clar că nu ar trebui să ne mai așteptăm la alte tăieri în 2025, așa cum mulți ar fi sperat. Lupta împotriva inflației continuă.

„De aici, vorbim de o nouă fază și o să fim precauți cu privire la viitoare scăderi”, a spus Powell.

În ultimii ani, pandemia de Covid și războiul din Ucraina au provocat inflație galopantă în multe părți ale lumii, iar deși prețurile continuă să crească, tendința a încetinit în ultima vreme.

În ciuda acestor lucruri, inflația a crescut în noiembrie în SUA, în zona euro și în Regatul Unit cu 2,7%, 2,2% și respectiv 2,6%. Acest lucru subliniază dificultățile cu care se confruntă multe bănci centrale în „ultima sută de metri” a luptei lor cu inflația. Ținta din prezent este de 2%, iar ea va fi ușor de atins doar dacă economiile cresc.

Germania și Franța sunt motoarele tradiționale ale creșterii economice a Europei, însă performanța lor slabă pe fondul instabilității politice din ultimul an înseamnă că recenta revenire a creșterii economice nu va însemna mare lucru, iar zona euro riscă să piardă din nou viteză în acest an.

Incertitudine economică la începutul anului

În această perioadă, cea mai grea piedică în fața creșterii economice globale este incertitudinea, „iar incertitudinea vine dinspre ce s-ar putea întâmpla cu lumea în domnia lui Trump 2.0”, spune Luis Oganes, director de cercetare macro la banca de investiții JP Morgan.

De când a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie, Trump a tot amenințat cu noi tarife comerciale pe care le-ar impune unor parteneri comerciali cheie ai SUA – China, Canada sau Mexicul.

„SUA intră într-o fază de politică mai izolaționistă, cel puțin pe termen scurt, și cu siguranță că va afecta multe țări care sunt dependente de comerțul cu ele”.

Noi tarife comerciale ar putea să fie devastatoare mai ales pentru Mexic și Canada, însă ele vor fi dăunătoare și pentru SUA, conform lui Maurice Obstfeld, fost economist-șef la Fondul Monetar Internațional și un fost consilier pe probleme economice al președintelui Barack Obama.

El dă exemplu industriei producției de mașini ca exemplu de sector care depinde de un lanț de aprovizionare întins în cele trei țări – iar dacă el este perturbat într-un dintre ele, stricăciunile vor fi masive pe toată piața auto.

Astfel de politici au potențialul de a crește prețurile, de a reduce cererea pentru unele bunuri și de a pune în pericol profiturile companiilor. Asta ar duce la un efect în lanț care ar trage în jos potențialele investiții.

„Să impui noi tipuri de tarife într-o lume care este puternic dependentă de comerț poate să fie dăunător și poate să arunce chiar toată lumea într-o recesiune”, spune Obstfeld.

Amenințările cu impunerea de tarife au avut efecte serioase și în afara țării – ele au jucat un rol important în forțarea demisiei premierului guvernului Canadei, Justin Trudeau.

Un nou conflict economic SUA-China?

Deși majoritatea bunurilor care sunt comercializate între SUA și China deja fac obiectul unor restricții tarifare stabilite în primul mandat al lui Trump, amenințarea unor noi tarife este o provocare cheie pentru a doua economie a lumii în anul care abia a venit.

În discursul său de anul nou, dictatorul Xi Jinping a recunoscut că există „provocări ale necunoscutului din spațiul exterior”, referindu-se la noua administrație Trump, dar a spus că economia Chinei este pe o „traiectorie ascendentă”.

Exporturile de bunuri ieftine din fabricile sale numeroase sunt cruciale pentru economia Chinei. O scădere a cererii pentru că tarifele duc la creșterea prețurilor va însemna o multiplicare a provocărilor interne – ar duce inclusiv la deprimarea consumului intern și a investițiilor – probleme cu care regimul chinez deja se confruntă.

Economia Chinei este prognozată să-și alimenteze creșterea în acest an, obținând o expansiune de 4,5%, față de 4,1% anul trecut.

„Rezolvarea problemelor din sectorul imobiliarelor, consolidarea plaselor de siguranță socială și îmbunătățirea guvenării locale și a finanțelor locale va fi esențială pentru o recuperare susținută”, spune Mara Warwick, directoarea pentru China a Băncii Mondiale.

Aceste probleme interne fac din China o economie mai receptică la investițiile străine, conform lui Michael Hart, președintele al camerei de comerț americane din China.

Tensiunile dintre cele două țări, dar și tarifele, au crescut întimpul președinției lui Joe Biden, ceea ce înseamnă că unele companii caută să-și mute producția în altă parte.

Totuși, Hart spune că a fost nevoie de trecerea a 30-40 de ani pentru ca China să se dezvolte în acest fel și să devină un principal centru de manufactură, iar deși companiile ar vrea să-și reducă riscurile, nimeni nu e pregătit să caute un înlocuitor pentru China.

Un sector industrial care va fi esențial pentru comerțul global, dar și un punct de ruptură între marile puteri, va fi, din nou, cel al producției de mașini electrice. Peste zece milioane de vehicule de acest tip au fost produse în China anul trecut, iar dominația chineză a dus la impunerea de tarife din partea SUA, Canadei și Uniunii Europene.

De cealaltă parte, China susține că ele sunt nedrepte și le-a atacat la Organizația Mondială a Comerțului. Dar asta nu e nici măcar cea mai mare problemă pentru China, ci tarifele noi pe care ar vrea să le impună Donald Trump dupa ce redevine președintele SUA.

„Restricțiile asupra comerțului și măsurile protecționiste nu ne vor duce la creștere și, până la urmă, vor avea un impact asupra inflației pe care încă nu-l cunoaștem. Pe termen scurt, însă, efectul va fi de creștere a inflației”, a spus Christine Lagarde, luna trecută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!