Ce vrea Putin de la Zelenski

De la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, obiectivul lui Vladimir Putin a fost numit în mod repetat restaurarea imperiului rus. Cu toate acestea, potrivit jurnalistului și scriitorului britanic Philip Short, care a publicat recent o biografie a dictatorului de la Kremlin, acesta din urmă încearcă să arate și neputința NATO în fața amenințării din partea Federației Ruse, scrie The Guardian.

Potrivit lui Short, Putin dorește nu doar să neutralizeze regimul aflat la conducere la Kiev, ci, și mai important, să arate incapacitatea NATO de a-l opri. Distrugerea culturii ucrainene în teritoriile ocupate este un „bonus suplimentar” pentru șeful Kremlinului.

Jurnalistul notează că Moscova nu are nevoie de realizări prea mari pentru ca Putin să poată declara „victorie” în Ucraina. Pentru aceasta, este suficient să cucerească întregul Donbas și să mențină un pod terestru spre Crimeea.

Totuși, Short subliniază că, în mod ideal, Putin ar dori mai mult. În special, să controleze Odesa și coasta adiacentă a Mării Negre. Cu toate acestea, în ochii președintelui Federației Ruse, succese și mai mici ar arăta că puterea SUA nu este nelimitată.

„Războiul din Ucraina nu are loc izolat. În timp ce Rusia contestă ordinea de securitate impusă de SUA în Europa, China contestă Washingtonul în Asia. A început un proces geopolitic, ale cărui rezultate nu vor fi dezvăluite pe deplin timp de zeci de ani. Dar ordinea mondială din ultimii 30 de ani, stabilită după Războiul Rece, se apropie de sfârșit ”, a conchis Short.

Potrivit jurnalistului, realitatea planurilor lui Putin va depinde de situația de pe front, și mai exact de gradul de sprijin occidental pentru Ucraina în toamna și iarna aceasta, când lipsa resurselor energetice și creșterea rapidă a costului traiul va deveni din ce în ce mai vizibil pentru partenerii occidentali ai Ucrainei.

#Zelenski #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sporuri cu caracter specific pentru angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național Anticorupție și Centrul Național de Management al Crizelor sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre care modifică cadrul de aplicare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din data de 19 ianuarie.

Potrivit proiectului, sporurile vor fi acordate personalului cu statut special implicat direct în activități speciale de investigații și urmărire penală, prevenirea și combaterea corupției, inclusiv a corupției sistemice și la nivel înalt, recuperarea bunurilor infracționale, precum și în managementul crizelor la nivel național.

„Modificările urmăresc corelarea și reflectarea, la nivel de normă secundară, a dreptului personalului cu competențe specifice de a beneficia de sporuri cu caracter specific, în limitele stabilite de lege”, se arată în nota de fundamentare.

Totodată, documentul subliniază că sporurile nu vor fi acordate automat, ci doar personalului antrenat nemijlocit în activitățile respective, în funcție de rolurile și responsabilitățile exercitate. „Sunt indicate funcțiile și criteriile pentru care urmează a fi achitat sporul cu caracter specific, în corespundere cu competențele deținute”, mai menționează Ministerul Finanțelor.

În paralel, proiectul prevede și majorarea plății compensatorii minime pentru angajații din sectorul bugetar de la 5 500 la 6 300 de lei, ca urmare a creșterii salariului minim pe țară începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura are scopul de a garanta un nivel minim de venit pentru personalul bugetar cu normă întreagă.

Impactul financiar al modificărilor este estimat la circa 293,4 milioane de lei anual, sumele fiind prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și se va aplica începând cu salarizarea aferentă lunii ianuarie 2026.