Ce vrea Putin de la Zelenski

De la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, obiectivul lui Vladimir Putin a fost numit în mod repetat restaurarea imperiului rus. Cu toate acestea, potrivit jurnalistului și scriitorului britanic Philip Short, care a publicat recent o biografie a dictatorului de la Kremlin, acesta din urmă încearcă să arate și neputința NATO în fața amenințării din partea Federației Ruse, scrie The Guardian.

Potrivit lui Short, Putin dorește nu doar să neutralizeze regimul aflat la conducere la Kiev, ci, și mai important, să arate incapacitatea NATO de a-l opri. Distrugerea culturii ucrainene în teritoriile ocupate este un „bonus suplimentar” pentru șeful Kremlinului.

Jurnalistul notează că Moscova nu are nevoie de realizări prea mari pentru ca Putin să poată declara „victorie” în Ucraina. Pentru aceasta, este suficient să cucerească întregul Donbas și să mențină un pod terestru spre Crimeea.

Totuși, Short subliniază că, în mod ideal, Putin ar dori mai mult. În special, să controleze Odesa și coasta adiacentă a Mării Negre. Cu toate acestea, în ochii președintelui Federației Ruse, succese și mai mici ar arăta că puterea SUA nu este nelimitată.

„Războiul din Ucraina nu are loc izolat. În timp ce Rusia contestă ordinea de securitate impusă de SUA în Europa, China contestă Washingtonul în Asia. A început un proces geopolitic, ale cărui rezultate nu vor fi dezvăluite pe deplin timp de zeci de ani. Dar ordinea mondială din ultimii 30 de ani, stabilită după Războiul Rece, se apropie de sfârșit ”, a conchis Short.

Potrivit jurnalistului, realitatea planurilor lui Putin va depinde de situația de pe front, și mai exact de gradul de sprijin occidental pentru Ucraina în toamna și iarna aceasta, când lipsa resurselor energetice și creșterea rapidă a costului traiul va deveni din ce în ce mai vizibil pentru partenerii occidentali ai Ucrainei.

#Zelenski #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) avertizează că salariile extrem de mici din sectorul public au ajuns la un nivel care pune în pericol sustenabilitatea serviciilor esențiale ale statului și solicită Guvernului să intervină rapid. Într-un demers transmis Executivului și Ministerului Finanțelor, sindicatele cer majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026 și stabilirea unei valori minime de referință de 3000 de lei, care să fie folosită la calcularea remunerațiilor.

CNSM susține că puterea de cumpărare a angajaților din sectorul bugetar s-a erodat puternic în ultimii ani, iar salariile actuale nu acoperă necesitățile minime pentru un trai decent. „Nivelul actual al salariilor nu acoperă necesitățile minime ale unui trai decent pentru majoritatea salariaților din sector, afectând atractivitatea locurilor de muncă și accelerând îmbătrânirea personalului”, se arată în mesajul sindicatelor.

Datele Biroului Național de Statistică arată că 37,8% dintre angajații din sectorul bugetar au avut în septembrie 2024 un salariu sub 8000 lei – sumă care nici măcar nu acoperă pragul național al sărăciei, stabilit la 6294 lei lunar net. Situația este și mai gravă în educație, unde 41% dintre angajați sunt plătiți sub acest nivel.

Condițiile economice pun presiune suplimentară pe veniturile familiilor. Potrivit platformei Numbeo, costul vieții în Moldova a crescut cu 10% în ultimele șase luni. O familie de patru persoane are nevoie de aproximativ 37.000 de lei lunar pentru a acoperi cheltuielile de bază – o sumă departe de nivelul veniturilor bugetarilor.

În acest context, CNSM solicită Guvernului trei măsuri-cheie: majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026, stabilirea valorii de referință la minimum 3000 lei pentru toate calculele salariale din sectorul public, alinierea salariului mediu din educație la nivelul salariului mediu pe economie, în conformitate cu Recomandarea UNESCO-ILO din 1966, care cere remunerarea cadrelor didactice la același nivel cu alte profesii ce necesită calificări similare.

Sindicatele mai subliniază că majorarea valorii de referință este esențială în contextul implementării Foii de parcurs pentru Reforma administrației publice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 274/2025, un document central pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Reforma prevede reducerea treptată a numărului de valori de referință, ceea ce, potrivit CNSM, face cu atât mai importantă stabilirea unui nivel de bază adecvat și echitabil.