Ce vrea Putin de la Zelenski

De la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, obiectivul lui Vladimir Putin a fost numit în mod repetat restaurarea imperiului rus. Cu toate acestea, potrivit jurnalistului și scriitorului britanic Philip Short, care a publicat recent o biografie a dictatorului de la Kremlin, acesta din urmă încearcă să arate și neputința NATO în fața amenințării din partea Federației Ruse, scrie The Guardian.

Potrivit lui Short, Putin dorește nu doar să neutralizeze regimul aflat la conducere la Kiev, ci, și mai important, să arate incapacitatea NATO de a-l opri. Distrugerea culturii ucrainene în teritoriile ocupate este un „bonus suplimentar” pentru șeful Kremlinului.

Jurnalistul notează că Moscova nu are nevoie de realizări prea mari pentru ca Putin să poată declara „victorie” în Ucraina. Pentru aceasta, este suficient să cucerească întregul Donbas și să mențină un pod terestru spre Crimeea.

Totuși, Short subliniază că, în mod ideal, Putin ar dori mai mult. În special, să controleze Odesa și coasta adiacentă a Mării Negre. Cu toate acestea, în ochii președintelui Federației Ruse, succese și mai mici ar arăta că puterea SUA nu este nelimitată.

„Războiul din Ucraina nu are loc izolat. În timp ce Rusia contestă ordinea de securitate impusă de SUA în Europa, China contestă Washingtonul în Asia. A început un proces geopolitic, ale cărui rezultate nu vor fi dezvăluite pe deplin timp de zeci de ani. Dar ordinea mondială din ultimii 30 de ani, stabilită după Războiul Rece, se apropie de sfârșit ”, a conchis Short.

Potrivit jurnalistului, realitatea planurilor lui Putin va depinde de situația de pe front, și mai exact de gradul de sprijin occidental pentru Ucraina în toamna și iarna aceasta, când lipsa resurselor energetice și creșterea rapidă a costului traiul va deveni din ce în ce mai vizibil pentru partenerii occidentali ai Ucrainei.

#Zelenski #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.