Cea mai hot piaţă imobiliară: Paradisul super-bogaţilor unde o cameră de 16 mp se vinde cu peste un milion de dolari

Cea mai scumpă piaţă imobiliară din lume se află în Monaco. Un milion de dolari cheltuit pe o proprietate situată în fermecătorul oraş-stat european, cunoscut pentru faptul că atrage bogaţii şi celebrităţile lumii, ajunge doar la 16 metri pătraţi, potrivit agenţiei imobiliare Knight Frank. Aceasta este cea mai mică cantitate de spaţiu dintre cele 30 de pieţe imobiliare de primă mână din lume. Hong Kong s-a clasat pe locul al doilea, cu 237 de metri pătraţi, iar Singapore pe locul al treilea, cu 344 de metri pătraţi.

Vânzările globale de imobile de lux au scăzut anul trecut din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor. Cu toate acestea, preţurile au rămas ridicate, deoarece oferta continuă să fie limitată.

Rezultatul: Un milion de dolari cheltuiţi pe pieţele imobiliare premium nu oferă la schimb prea mult spaţiu pentru super-bogaţi. În New York, cu această sumă pot fi cumpăraţi 366 de metri pătraţi. În Paris, 431 de metri pătraţi, iar în Shanghai, 452 de metri pătraţi.

Monaco a ajuns să ofere cea mai mică suprafaţă, deoarece multimilionarii au continuat să cumpere proprietăţi în acest oraş pentru a se bucura de cazinouri, de stilul de viaţă şi de impozitele minime, ceea ce a dus la creşterea preţurilor şi la ridicarea standardelor pentru a face parte din top 1% dintre cei mai bogaţi oameni la 12,8 milioane de dolari.

În Dubai, cererea în creştere pe fondul unui aflux de expaţi a determinat cumpărătorii să stea la coadă pentru case de milioane de dolari. Cu toate acestea, pieţele de top ceva mai mature oferă cel mai puţin spaţiu. Cu un milion de dolari în Dubai, se pot cumpăra de trei ori mai mulţi metri pătraţi decât în Londra, de exemplu.

„Preţurile prime din Dubai pot fi cu 134% mai mari decât la începutul pandemiei, dar sunt încă sensibil mai mici decât pe pieţele mai bine stabilite” a declarat Kate Everett-Allen, şefa departamentului de cercetare rezidenţială internaţională şi de ţară la Knight Frank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #bogati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”