Cea mai hot piaţă imobiliară: Paradisul super-bogaţilor unde o cameră de 16 mp se vinde cu peste un milion de dolari

Cea mai scumpă piaţă imobiliară din lume se află în Monaco. Un milion de dolari cheltuit pe o proprietate situată în fermecătorul oraş-stat european, cunoscut pentru faptul că atrage bogaţii şi celebrităţile lumii, ajunge doar la 16 metri pătraţi, potrivit agenţiei imobiliare Knight Frank. Aceasta este cea mai mică cantitate de spaţiu dintre cele 30 de pieţe imobiliare de primă mână din lume. Hong Kong s-a clasat pe locul al doilea, cu 237 de metri pătraţi, iar Singapore pe locul al treilea, cu 344 de metri pătraţi.

Vânzările globale de imobile de lux au scăzut anul trecut din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor. Cu toate acestea, preţurile au rămas ridicate, deoarece oferta continuă să fie limitată.

Rezultatul: Un milion de dolari cheltuiţi pe pieţele imobiliare premium nu oferă la schimb prea mult spaţiu pentru super-bogaţi. În New York, cu această sumă pot fi cumpăraţi 366 de metri pătraţi. În Paris, 431 de metri pătraţi, iar în Shanghai, 452 de metri pătraţi.

Monaco a ajuns să ofere cea mai mică suprafaţă, deoarece multimilionarii au continuat să cumpere proprietăţi în acest oraş pentru a se bucura de cazinouri, de stilul de viaţă şi de impozitele minime, ceea ce a dus la creşterea preţurilor şi la ridicarea standardelor pentru a face parte din top 1% dintre cei mai bogaţi oameni la 12,8 milioane de dolari.

În Dubai, cererea în creştere pe fondul unui aflux de expaţi a determinat cumpărătorii să stea la coadă pentru case de milioane de dolari. Cu toate acestea, pieţele de top ceva mai mature oferă cel mai puţin spaţiu. Cu un milion de dolari în Dubai, se pot cumpăra de trei ori mai mulţi metri pătraţi decât în Londra, de exemplu.

„Preţurile prime din Dubai pot fi cu 134% mai mari decât la începutul pandemiei, dar sunt încă sensibil mai mici decât pe pieţele mai bine stabilite” a declarat Kate Everett-Allen, şefa departamentului de cercetare rezidenţială internaţională şi de ţară la Knight Frank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #bogati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.