Cea mai hot piaţă imobiliară: Paradisul super-bogaţilor unde o cameră de 16 mp se vinde cu peste un milion de dolari

Cea mai scumpă piaţă imobiliară din lume se află în Monaco. Un milion de dolari cheltuit pe o proprietate situată în fermecătorul oraş-stat european, cunoscut pentru faptul că atrage bogaţii şi celebrităţile lumii, ajunge doar la 16 metri pătraţi, potrivit agenţiei imobiliare Knight Frank. Aceasta este cea mai mică cantitate de spaţiu dintre cele 30 de pieţe imobiliare de primă mână din lume. Hong Kong s-a clasat pe locul al doilea, cu 237 de metri pătraţi, iar Singapore pe locul al treilea, cu 344 de metri pătraţi.

Vânzările globale de imobile de lux au scăzut anul trecut din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor. Cu toate acestea, preţurile au rămas ridicate, deoarece oferta continuă să fie limitată.

Rezultatul: Un milion de dolari cheltuiţi pe pieţele imobiliare premium nu oferă la schimb prea mult spaţiu pentru super-bogaţi. În New York, cu această sumă pot fi cumpăraţi 366 de metri pătraţi. În Paris, 431 de metri pătraţi, iar în Shanghai, 452 de metri pătraţi.

Monaco a ajuns să ofere cea mai mică suprafaţă, deoarece multimilionarii au continuat să cumpere proprietăţi în acest oraş pentru a se bucura de cazinouri, de stilul de viaţă şi de impozitele minime, ceea ce a dus la creşterea preţurilor şi la ridicarea standardelor pentru a face parte din top 1% dintre cei mai bogaţi oameni la 12,8 milioane de dolari.

În Dubai, cererea în creştere pe fondul unui aflux de expaţi a determinat cumpărătorii să stea la coadă pentru case de milioane de dolari. Cu toate acestea, pieţele de top ceva mai mature oferă cel mai puţin spaţiu. Cu un milion de dolari în Dubai, se pot cumpăra de trei ori mai mulţi metri pătraţi decât în Londra, de exemplu.

„Preţurile prime din Dubai pot fi cu 134% mai mari decât la începutul pandemiei, dar sunt încă sensibil mai mici decât pe pieţele mai bine stabilite” a declarat Kate Everett-Allen, şefa departamentului de cercetare rezidenţială internaţională şi de ţară la Knight Frank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #bogati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.