VIDEO Adevărul crud dezvăluit: Putin ajutat să-și finanțeze războiul din Ucraina de firme occidentale

Războiul lui Vladimir Putin din Ucraina ajunge la borna de 500 de zile, iar Rusia nu dă semne că ar termina ostilitățile prea curând. Acum, un nou raport dezvăluie un adevăr crud legat de finanțarea conflictului declanșat de președintele rus: firmele străine occidentale din Rusia aduc mulți bani la bugetul țării, contribuind indirect la cheltuielile de război.

Studiul realizat de către Școala de Economie din Kiev (KSE) și B4Ucraina arată că doar 17% dintre firmele occidentale cu filiale locale în Rusia înaintea invaziei Ucrainei au părăsit țara. Cele rămase au generat venituri totale în 2022 de 177,2 miliarde de dolari (162 de miliarde de euro) în Rusia, potrivit DW.

Raportul arată că multinaționalele din Statele Unite și Europa care activează în Rusia au continuat să plătească taxe la Moscova, finanțând indirect războiul lui Putin din Ucraina.

Potrivit unor estimări, susținerea eforturilor sale militare costă Rusia cel puțin 1 miliard de dolari pe zi, o povară uriașă pentru finanțele Moscovei, în special cu prețurile scăzute la petrol și gaze și sancțiunile legate de energia rusă care afectează principala sursă de venit a Kremlinului.

Potrivit raportului, din 1.387 de companii occidentale cu filiale rusești la începutul invaziei pe scară largă din 24 februarie 2022, doar 241 (17%) au părăsit complet Rusia. Cele care nu au părăsit încă piața rusă au generat anul trecut venituri de 177,2 miliarde de dolari (162 de miliarde de euro) în Rusia.
În februarie, KSE a publicat Unfinished Business, o analiză a ieșirilor de companii care dezvăluie că peste jumătate (56%) dintre companiile internaționale active în Rusia la începutul războiului încă își desfășurau afaceri acolo.

„Aproape nimic nu s-a schimbat chiar și după alte trei luni de violență și dovezi tot mai mari ale crimelor de război comise de trupele ruse; 56% dintre companiile monitorizate de KSE sunt încă angajate să rămână în Rusia”, se arată în raport.

În 2022, corporațiile globale – inclusiv cele care au părăsit după război – au plătit împreună 3,5 miliarde de dolari impozit pe profit, pe câștigurile generate de afacerile lor locale din Rusia. „Acesta este doar vârful aisbergului și probabil o subestimare substanțială a taxelor totale”, se arată în raport.

Firmele americane au încasat cele mai mari venituri totale din Rusia și sunt cei mai mari contribuitori la cuferele Kremlinului prin impozite pe profit, plătind 712 milioane de dolari în 2022, potrivit raportului.

Urmează firmele germane. Ele au plătit 402 milioane de dolari drept impozit pe profit Rusiei în 2022. Companiile care își au sediul central în UE, dar cu filiale locale în Rusia, au plătit 594 de milioane de dolari taxe pe profit.
Veniturile cele mai mari obținute de firmele occidentale în Rusia, în anul 2022, au fost:

1.Philip Morris (SUA) – 7,8 miliarde dolari,

2.Japan Tobacco (Japonia) – 7,3 miliarde dolari,

3.Leroy Merlin (Franța) – 4,9, 4.Pepsi (SUA) – 4,6,

5.British American Tobacco (Marea Britanie) – 4,2,

6.VEON (Țările de Jos) – 4,

7.Auchan (Franța) – 3,4,

8.Metro AG (Germania) – 3,4,

9.Danone (Franța) – 3,

10.Hyundai (Japonia) – 2,6.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #finanțare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.