Cei mai mari băutori din lume! Pe ce loc sunt moldovenii și cât alcool consumă

Republica Moldova ocupă locul 54 în topul statelor după consumul de alcool pe cap de locutor dintr-un top de 189 de țări, realizat de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA). Moldovenii consumă în medie 7,4 litri de alcool per cap de locuitor.

Insulele Cook, o ţară insulară situată în Pacificul de Sud, conduce lista, cu o persoană care consumă în medie aproximativ 13 litri de alcool pur pe an – adică mai mult de 100 de pahare cu vin. Insulele Cook au aproximativ 17.500 de persoane, iar economia sa este centrată pe turism. Datele CIA spun că peste jumătate din alcoolul pe care îl consumă locuitorii Insulelor Cook provine din băuturi spirtoase, precum vodca, whisky, gin şi rom.

Marea Britanie a intrat în top 25, ocupând locul 24 din 189, în timp ce SUA a ocupat locul 35.

Trei dintre ţările din top cinci se află în Europa de Est, patria vodcii, care are unele dintre cele mai ridicate rate de alcoolism.

Mai mult de unul din 10 bărbaţi din Letonia şi Lituania, de exemplu, sunt dependenţi de alcool.

Austria, unde vârsta legală pentru consumul de alcool este de 16 ani, a încheiat topul primelor cinci ţări, are, de asemenea, o cultură puternică a berii.

Europa are cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor dintre toate continentele din lume, a declarat OMS. Potrivit datelor din 2021 ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), britanicii consumă în medie în fiecare săptămână aproximativ 4,4 halbe de bere sau 2,3 sticle de vin.

De asemenea, europenii tind să bea mai mult decât majoritatea celorlalte naţiuni, 51% din tot alcoolul consumat în ţară fiind consumat de către băutorii înrăiţi – definiţi de OCDE ca fiind cei care beau două halbe pentru bărbaţi sau o halbă de bere pentru femei pe zi.

În SUA, 213 milioane de persoane cu vârste de 18 ani şi peste au declarat că au consumat alcool la un moment dat în viaţa lor, potrivit National Survey on Drug Use and Health (NSDUH) din 2021.

Pe ultimele locuri din lista CIA, la egalitate cu 0 litri pe an, se află Bangladesh, Kuweit, Mauritania, Arabia Saudită şi Somalia.

În Bangladesh, consumul sau vânzarea de alcool era interzisă în momentul publicării datelor CIA din motive religioase. Cu toate acestea, anul trecut, ţara şi-a relaxat legile pentru a permite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alcool #top #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.