Cei mai mulți bani oferiți vreodată de Autoritatea Financiară Americană ca ”premiu”, unui informator despre Ericsson

Suma record de 279 de milioane de dolari acordată la începutul acestei luni de către Comisia pentru valori mobiliare şi burse a fost oferită în urma unui caz de mită împotriva companiei de telecomunicaţii Ericsson, scrie WSJ.

Premiul acordat în cadrul programului „cash for tips” al SEC a fost legat de acordul de 1,1 miliarde de dolari pe care compania suedeză l-a încheiat cu autorităţile americane în 2019, în legătură cu acuzaţiile potrivit cărora a conspirat să facă plăţi ilegale pentru a câştiga afaceri în cinci ţări, încălcând legile americane împotriva mitei, potrivit unor persoane familiare cu acest caz.

SEC nu a numit acţiunea de aplicare a legii care stă la baza premiului şi nu a identificat informatorul, în conformitate cu normele de protecţie a informatorilor care împiedică autoritatea de reglementare să divulge aceste informaţii publicului.

O serie de presupuşi paşi greşiţi din 2019 au determinat Ericsson să accepte în martie să pledeze vinovat şi să plătească o amendă suplimentară de aproximativ 207 milioane de dolari pentru a soluţiona acuzaţiile de încălcare a acordului de amânare a urmăririi penale încheiat în 2019 cu Departamentul de Justiţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #premiu #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.