Cel care-i dădea cu capul de asfalt pe fiscaliști mâine va cere votul deputaților pentru funcția de premier

Dorin, Recean, desemnat vinerea trecută de către președintele Maia Sandu la funcția de premier, va cere mâine votul deputaților pentru a fi învestit în funcție, potrivit declarației președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

„O parte dintre membrii Guvernului au făcut parte și în precedentul Executiv. Sunt și oameni noi. Din ministerul Infrastructurii vor fi create două ministere. Mâine este așteptat domnul prim-ministru desemnat cu toată echipa în Parlament. Astăzi finalizăm procedurile de pregătire, trebuie să prezinte cazierul, copii de acte, sunt mai multe”, a punctat Grosu.

De numele lui Receam este legat scandalul din 2013 când în spațiul public a apărut o înregistrare a unei discuții telefonice dintre el și Nicolae Vicol, pe atunci șef al Serviciului Fiscal de Stat. În discuții, Recean i-ar fi dat indicații șefului de la FISC, fiind supărat pe comportamentului acestuia. Discuțiile au apărut în spațiul public în contextul dosarului penal în care era vizat Nicolae Vicol, telefonul acestuia fiind interceptat. „Noi o să ne clarificăm cu asta, Colea. Eu te-am rugat un lucru, dacă există probleme, adă-l și eu am să-l trăsnesc cu capul de asfalt și am să-l trăsnesc cu capul de perete”, îi spunea Recan lui Vicol despre un agent economic.

Dorin Recean a fost implicat și în scandalul scurgerilor de pe Telegram din noiembrie anul trecut. Contul acestuia a fost spart și au fost publicate 103 de chat-uri cu diferite persoane, printre care jurnaliști, dar și Victor Bodiu ex-secretar general al Guvernului.

#Recean #functie #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.