Cel mai bogat om din Africa deschide o uriaşă fabrică de îngrăşăminte

25 Mart. 2022, 14:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
25 Mart. 2022, 14:42 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Aliko Dangote, cel mai bogat om al Africii, a deschis cea mai mare fabrică de îngrăşăminte de pe continent, în condiţiile în care războiul din Ucraina întrerupe livrările din Rusia, ameninţând să creeze o criză alimentară mondială, notează CNN.

„Ne alegem cu grijă clienţii UE care încearcă să cumpere de la noi“, a declarat acesta.

Fabrica de îngrășăminte cu uree și amoniac de 2,5 miliarde de dolari a fost comandată de președintele Nigeriei, Muhammadu Buhari, la Lagos, unde Dangote urmează să deschidă și o rafinărie de petrol de 650.000 de barili pe zi, la sfârșitul acestui an.

„Oamenii ne imploră să vindem”, a spus el.

Fabrica de îngrășăminte se află pe o suprafață de 500 de hectare,  la periferia orașului Lagos și are o capacitate de a produce 3 milioane de tone metrice de uree anual, ceea ce o face a doua cea mai mare fabrică din lume, a spus Dangote.

„Într-adevăr, în ultimii cinci ani, peste 35 de milioane de saci de îngrășăminte amestecate au fost produși în Nigeria. În consecință, factura noastră de import pentru îngrășăminte nu numai că a scăzut semnificativ, dar asistăm și la creșterea investițiilor în industria îngrășămintelor, cum ar fi cea fiind comandat astăzi de către Grupul Dangote”, a spus el în timpul unui discurs la inaugurarea uzinei.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.