Cele două țări cu care Rusia vrea să formeze o uniune în domeniul gazelor. Unul dintre principalii clienți ar fi China

Rusia discută o posibilă uniune în domeniul gazelor cu Kazahstan şi Uzbekistan pentru a sprijini livrările între cele trei ţări şi spre alţi cumpărători de energie, inclusiv China,relatează Reuters.

Anunțul a fost făcut marți, 29 noiembrie, de vicepremierul rus Alexander Novak.

Novak nu a oferit detalii despre ce ar presupune o astfel de uniune în domeniul gazelor sau despre stadiul discuţiilor.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev a declarat marţi că preşedintele rus Vladimir Putin a propus o astfel de idee la o întâlnire pe care cei doi lideri au avut-o luni, fără a oferi detalii.

În timp ce Rusia este un exportator major de gaze naturale, Uzbekistanul şi Kazahstanul produc aproximativ atât de mult gaz pe cât consumă. Cele două ţări sunt conectate printr-un gazoduct cu Rusia, iar o conductă separată traversează ambele ţări cu destinaţia China.

Cu toate acestea, ambele conducte transportă în principal gaz din Turkmenistan, în timp ce Kazahstanul şi Uzbekistanul nu au raportat niciodată vreun transport de tranzit cu gaz rusesc spre China sau spre alte ţări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaze #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive