Cele mai avariate mașini în accidente, în funcție de culoare. În țările sudice sunt preferate automobilele colorate

Potrivit cercetării carVertical, cittată de data analytics, culoarea vehiculului are un impact asupra probabilității implicării în accident.

Astfel, 60% dintre mașinile de culoare roșie verificate pe platformă au fost implicate în accidente, ceea ce o face să fie cea mai periculoasă culoare de condus.

Maroul (59%) și negrul (57%) sunt, de asemenea, culori de mașini care ajung să fie implicate în accidente mai mult decât altele, urmate de galben (55%), albastru (54%), alb (50%) și gri (50%). Deși diferențele dintre mașinile second-hand nu sunt semnificative, cercetarea sugerează că vehiculele de anumite culori sunt mai puțin predispuse la accidente.

„Nu este o surpriză faptul că mașinile roșii sunt mai susceptibile de a fi implicate în accidente. Mașinile sport sunt, de obicei, vopsite în roșu, iar pasionații de viteză se orientează mai degrabă către mașini roșii decât șoferii conservatori. Acest lucru este suficient pentru a presupune de ce mașinile roșii se află în fruntea acestei liste particulare”, explică M. Buzelis.

Producătorii auto au introdus o mulțime de culori în ultimele decenii. Cu toate acestea, se pare că griul, albul sau negrul mu își vor pierde popularitatea curând.

Preferințele în funcție de culoarea mașinii diferă de la țară la țară. Vehiculele colorate sunt preferate în țările cu climă caldă. De exemplu, conducerea unei mașini colorate în Norvegia, Canada sau Suedia poate încreți frunțile localnicilor, în timp ce în California sau Italia e absolut normal.

Ca regulă generală, mașinile albe sunt mai populare în statele cu o climă mai caldă, deoarece albul reflectă lumina soarelui, ceea ce face ca aceste mașini să fie mai puțin fierbinți atunci când sunt conduse.

După cum arată studiul, albul este cea mai populară culoare în Australia (39,1% din totalul parcului auto) și în UE (26,8%). Australienii preferă, de asemenea, mașinile argintii (15,9%) și gri (14%). Europenii preferă mai mult griul (25,9%), urmat de vehiculele negre (24,5%).

Americanii preferă vehicule negre (24,7%), albe (20,9%) și argintii (17,3%).

#culoare #mașini #accident

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie