Cele mai bine vândute telefoane mobile din toate timpurile: Nokia 1100 și iPhone 6 domină clasamentul

Într-un peisaj în care telefoanele mobile sunt omniprezente și tehnologia evoluează constant, o privire retrospectivă ne arată că unele modele au marcat istoria industriei. Potrivit datelor de la Wikipedia, Yahoo Finance și Omdia, cele mai bine vândute telefoane mobile din toate timpurile sunt dominate de doi giganti: Nokia și Apple, potrivit VisualCapitalist.

La vârful listei se află Nokia 1100, un dispozitiv simplu, dar puternic, care a înregistrat peste 250 de milioane de vânzări înainte de întreruperea producției în 2009. Succesul său a fost în principal în țările în curs de dezvoltare, datorită prețului accesibil și funcționalității robuste.

Pe locul doi se află o altă variantă a liniei Nokia, Nokia 1110, cu 248 de milioane de unități vândute.

Locul trei este ocupat de iPhone 6 și 6 Plus, care au înregistrat 222 de milioane de unități vândute. Lansate în 2014, aceste modele au introdus ecranele mari în era smartphone-urilor și rămân cele mai bine vândute iPhone-uri Apple și smartphone-uri în general.

În continuare, în clasamentul celor mai bine vândute telefoane, se regăsesc modele Nokia și iPhone, cu excepția a doar două dispozitive: Samsung E1100 și Motorola Razr V3.

De-a lungul anilor, rivalitatea dintre Apple și Samsung a fost evidentă pe piața smartphone-urilor. În timp ce Apple domină piața smartphone-urilor din SUA, cu o cotă de piață de 52%, Samsung îi depășește la nivel global, cu o cotă de piață de 22%. Ambele companii sunt recunoscute pentru tehnologia lor de vârf și inovație constantă, fiecare având avantaje distincte în funcție de preferințele utilizatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzari #top #telefoane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.