Într-un peisaj în care telefoanele mobile sunt omniprezente și tehnologia evoluează constant, o privire retrospectivă ne arată că unele modele au marcat istoria industriei. Potrivit datelor de la Wikipedia, Yahoo Finance și Omdia, cele mai bine vândute telefoane mobile din toate timpurile sunt dominate de doi giganti: Nokia și Apple, potrivit VisualCapitalist.
La vârful listei se află Nokia 1100, un dispozitiv simplu, dar puternic, care a înregistrat peste 250 de milioane de vânzări înainte de întreruperea producției în 2009. Succesul său a fost în principal în țările în curs de dezvoltare, datorită prețului accesibil și funcționalității robuste.
Pe locul doi se află o altă variantă a liniei Nokia, Nokia 1110, cu 248 de milioane de unități vândute.
Locul trei este ocupat de iPhone 6 și 6 Plus, care au înregistrat 222 de milioane de unități vândute. Lansate în 2014, aceste modele au introdus ecranele mari în era smartphone-urilor și rămân cele mai bine vândute iPhone-uri Apple și smartphone-uri în general.
În continuare, în clasamentul celor mai bine vândute telefoane, se regăsesc modele Nokia și iPhone, cu excepția a doar două dispozitive: Samsung E1100 și Motorola Razr V3.
De-a lungul anilor, rivalitatea dintre Apple și Samsung a fost evidentă pe piața smartphone-urilor. În timp ce Apple domină piața smartphone-urilor din SUA, cu o cotă de piață de 52%, Samsung îi depășește la nivel global, cu o cotă de piață de 22%. Ambele companii sunt recunoscute pentru tehnologia lor de vârf și inovație constantă, fiecare având avantaje distincte în funcție de preferințele utilizatorilor.
Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, afirmă că piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă de ajustare, în condițiile în care populația a început să amâne achiziția locuințelor, pe fondul prețurilor ridicate.
Potrivit deputatului, datele statistice arată o temperare a cererii, ceea ce poate indica o corecție naturală a pieței. În acest context, Marian avertizează că orice intervenție dură a statului, precum plafonarea prețurilor, trebuie evitată, deoarece experiența altor țări arată că astfel de măsuri pot genera deficit de ofertă și, paradoxal, creșteri suplimentare de prețuri.
„Intervenția statului în acest domeniu trebuie făcută extrem, extrem de atent. Orice măsură agresivă riscă să ducă la mai puține locuințe pe piață și la prețuri și mai mari”, a declarat Radu Marian.
Oficialul a subliniat că problema majoră se concentrează în municipiul Chișinău, iar soluțiile avute în vedere de autorități vizează în principal creșterea ofertei. În acest sens, statul își propune o cooperare mai strânsă cu dezvoltatorii privați, prin facilitarea accesului la terenuri în jurul capitalei, accelerarea proceselor de vânzare a terenurilor publice și asigurarea conexiunilor la utilități precum apă și canalizare.
Un al doilea pilon de intervenție îl reprezintă sporirea transparenței pe piața imobiliară. Radu Marian a anunțat că se lucrează la un registru public al prețurilor, care va permite cetățenilor să vadă valorile reale ale tranzacțiilor în diferite regiuni. Totodată, este în pregătire un proiect de lege privind activitatea imobiliară, care va introduce un registru public al agenților imobiliari, inclusiv informații despre certificarea și pregătirea acestora.
Deputatul a precizat că piața este monitorizată constant de Consiliul Concurenței, pentru a identifica eventuale înțelegeri între companii, însă până în prezent nu există suficiente dovezi care să indice practici anticoncurențiale sistemice.
Referindu-se la implicarea directă a statului în construcția de locuințe, Radu Marian a declarat că nu susține această abordare. În schimb, autoritățile mizează pe parteneriate cu sectorul privat, în cadrul cărora dezvoltatorii ar putea oferi o parte din apartamente la prețuri avantajoase pentru anumite categorii sociale, în schimbul facilităților acordate de stat.
În paralel, Guvernul continuă programele de sprijin pentru cumpărarea locuințelor, precum Prima Casă Plus. Potrivit lui Radu Marian, după modificările operate în 2024, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, iar anul trecut aproape 2.500 de gospodării au achiziționat locuințe prin acest program. Totuși, el avertizează că extinderea suplimentară a criteriilor trebuie analizată cu prudență, pentru a evita supraîncălzirea pieței.
În ceea ce privește nivelul prețurilor, deputatul a recunoscut că valoarea medie de aproximativ 1.700 de euro pe metru pătrat este ridicată, însă susține că, raportată la evoluția salariilor, accesibilitatea locuințelor nu s-a deteriorat semnificativ. „Salariul mediu a crescut de la circa 4.000 de lei în 2014 la aproape 16–17 mii de lei în prezent. Din această perspectivă, accesibilitatea chiar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu acum 10 sau 20 de ani”, a concluzionat Radu Marian.
