Cele mai mari startup-uri din lume: Topul Unicornilor din 2021. Împreună au o evaluare de peste 3.000 miliarde dolari

Mulți antreprenori încep afaceri în întreaga lume, dar numai cele mai de succes startup-uri noi devin „unicorni”, respectiv companii cu o evaluare de peste 1 miliard de dolari. Începând cu 6 decembrie, în lume există există 943 de startup-uri unicorn la nivel global care împreună sunt evaluate la 3.053 de miliarde de dolari, potrivit CB Insights, citat de economica.net.

Unii unicorni sunt puțin cunoscuţi, însă fac progrese discrete, dar cu impact în domeniul software, al sănătății, al automobilelor și în alte domenii. Altele au devenit deja lideri bine cunoscuți în industrie, cum ar fi producătorul aerospațial SpaceX și dezvoltatorul și editorul de jocuri Epic Games.

Dintre cele 943 de startup-uri unicorn, 35 sunt decacorni (unicorni cu evaluări de peste 10 miliarde de dolari).

Cei mai importanți unicorni din lume își văd în mod constant evaluările schimbându-se pe măsură ce intră în diferite runde de finanțare sau de maturitate.

În decembrie 2021, existau 35 de startup-uri cu o evaluare de peste 10 miliarde de dolari, repartizate în diferite țări și industrii.

Multe dintre cele mai valoroase startup-uri sunt deja giganți în domeniile lor. De exemplu, compania chineză de social media Bytedance este dezvoltatorul din spatele platformei de rețele video Douyin și al versiunii sale internaționale, TikTok, și a acumulat o evaluare de 140 de miliarde de dolari, peste cea a companiei SpaceX deţinută de Elon Musk, evaluată în 2021 la 100 miliarde, după ce în vara anului trecut evaluarea se situa la „doar” 36 de miliarde de dolari.

Compania de servicii financiare și software de plăți Stripe a sărit de la o evaluare de 36 de miliarde de dolari la 95 de miliarde de dolari pe parcursul pandemiei COVID-19. Lista completă aici.

Chiar și nume mai puțin vizibile la nivel global, cum ar fi fintech-ul suedez Klarna (45,6 miliarde de dolari) și platforma australiană de design grafic Canva (40 miliarde de dolari), sunt bine cunoscute în domeniile lor respective.

Urmează în top două companii din SUA pe locurile 6 şi 7 (Instacart şi Databricks), apoi fintech-ul Revolut, cu operaţiuni şi în România (evaluat la 33 miliarde de dolari). Pe poziţiile 9 şi 10 se află alte companii din SUA – Epic Games şi Chimie.

Dar evaluările private nu durează la nesfârșit. Multe dintre ele ajung în cele din urmă să devină publice, cum ar fi producătorul de vehicule electrice și concurentul Tesla, Rivian, care a avut o evaluare de 27,6 miliarde de dolari înainte de a se lista pe NASDAQ.

#capitalizare #strat-up #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.