Cele mai transparente întreprinderi cu capital public din Moldova. TOP 10

În cadrul unei conferințe online organizate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și INEKO Slovacia a fost prezentat topul celor mai transparente întreprinderi cu capital public din țara noastră. Astfel, Întreprinderea de stat „Moldelectrica”, întreprinderea de stat „MoldATSA” și Societatea pe Acțiuni „Energocom” sunt cele mai transparente întreprinderi cu capital public din Moldova în anul 2020. La polul opus se situează „Apă-Canal Soroca”, „Confercai” și „Gara Nord”.

„Instituția noastră a fost mereu un promotor al interesului și banului public, iar un element important în acest sens îl constituie transparența. Și pentru că întreprinderile cu capital public reprezintă un patrimoniu național am considerat oportun să analizăm nivelul lor de transparență și sustenabilitate financiară. Ne dorim ca prin acest exercițiu, vrem să le arătăm întreprinderilor din țară, foaie de parcurs prin care își pot spori transparența. Când o întreprindere are toate rigorile de transparență, calitatea gestionării crește, iar beneficiul pe care îl obține societatea este mult mai mare, deoarece o administrare bună este o transparență bună”, a declarat Veaceslav Ioniță, economist la IDIS „Viitorul” și moderatorul conferinței.

Pentru a determinat nivelul de transparență a fost monitorizată activitatea a 60 de întreprinderi de stat, municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale din Republica Moldova în anul 2020. Întreprinderile au fost selectate după indicatorii economici, în funcție de mărimea activelor, importanța domeniului de activitate al acestor întreprinderi, cu includerea nemijlocită și a întreprinderilor fondate de către autoritățile publice locale. Întreprinderile cu capital public au fost evaluate în baza a șase criterii de transparență: indicatorii economici, transparența și accesul la informație, achizițiile publice și proprietatea, resursele umane, etica și conflictul de interese, granturi și caritate. Punctajul maxim pentru o întreprindere constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente întreprinderi în 2020 sunt Î.S. „Moldelectrica” (58,4 de puncte), Î.S. „MoldATSA” (58,3 de puncte) și S.A. „Energocom” (56,5 puncte).

Comparativ cu anul trecut, la unele întreprinderi se observă îmbunătățiri în clasamentul din 2021, Astfel, Î.S. „Combinatul Poligrafic din Chișinău” (+47 poziții și 32,6 puncte procentuale), urmată de Î.S. „Direcția pentru Exploatarea Imobilului” (+23 poziții și + 18%) și Î.S. Institutul de Geodezie, Prospecțiuni Tehnice și Cadastru „INGEOCAD” (+20 poziții și +24%).

În urma analizei s-a constatat că 47 de întreprinderi din 67 monitorizate au pagini web, însă nu toate sunt utilizate în calitate de instrumente de informare a publicului, cinci întreprinderi cu capital public din 60 au publicat pe pagina web rapoartele anuale pentru anul 2020. Este vorba de Î.S. „MoldATSA”, Î.S. „Moldelectrica”, S.A. „Metalferos”, S.A. „Energocom” și Î.S. „Radiocomunicații”. De asemenea, numai Î.S. „MoldATSA”, Î.S. „Moldelectrica”, Î.S. „Combinatul Poligrafic din Chișinău” și Î.S. „Portul Fluvial Ungheni” au publicat în 2020 rezultatele controalelor şi auditurilor economico-financiare. Iar cele mai detaliate informații despre împrumuturi și credite au fost publicate de către Î.S. „Moldelectrica”.

De asemenea, analiza arată că 62% din întreprinderi nu publică pe web planurile anuale de achiziții publice, 57% nu publică anunțurile de participare la achizițiile publice și nici o întreprindere nu a publicat anul trecut contractele de achiziții publice. Totodată, 11 întreprinderi cu capital public din 60 monitorizate nu au desfășurat în 2020 procedurile de achiziții publice conform prevederilor legislației privind achizițiile publice. Totuși, în jur de 1/3 din întreprinderi monitorizate au utilizat în anul 2020 platformele electronice pentru procedurile de achiziții publice.

Cea mai problematică zonă de transparență pentru toate întreprinderile o reprezintă „Granturi și caritate”, cu o medie care nu depășește 2%. Prin urmare, doar Î.S. „MoldATSA”, Î.S. „Combinatul Poligrafic Chișinău”, Î.S. „Editura Știința”, S.A. „Tracom” și Î.S. „Radiocomunicații” au publicat unele informații parțiale despre sumele și beneficiarii granturilor, donațiilor și sponsorizărilor din anul 2020.

Potrivit datelor din Registrul de stat, la data de 1 ianuarie 2021, în Moldova erau înregistrate 187 întreprinderi de stat și 80 de societăți comerciale în care statul deține cotă-parte in capitalul social.

TOP 10 cele mai transparente întreprinderi cu capital public din Moldova:

#capital pulic #tranparenta #intreprinderi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului rusesc Urals a scăzut săptămâna trecută la 36,61 dolari pe baril, cel mai redus nivel din ultimii doi ani și jumătate, pe fondul prăbușirii cererii internaționale și al intrării iminente în vigoare a noilor sancțiuni americane împotriva giganților energetici Rosneft și Lukoil.

Datele publicate de Argus Media arată că discountul aplicat petrolului Urals față de Brent a ajuns la 23,52 dolari/baril, cel mai ridicat nivel din iunie 2023, ceea ce indică o evitare tot mai accentuată a țițeiului rusesc de către cumpărători.

În portul rusesc Novorossiisk, prețul Urals a coborât joi la minimul de 36,61 dolari/baril, un nivel nemaivăzut din martie 2023. O tendință similară a fost consemnată și în terminalele din Marea Baltică. Abia vineri au fost observate mici corecții pozitive.

Această prăbușire afectează direct finanțele marilor companii petroliere rusești și lovește bugetul de stat, în condițiile în care petrolul și gazele naturale generează circa un sfert din veniturile fiscale ale Federației Ruse. Reducerea masivă a încasărilor vine într-un moment critic, când Moscova se confruntă deja cu presiuni economice crescute din cauza efortului militar în Ucraina.

Impactul este amplificat de sancțiunile anunțate de administrația președintelui SUA, Donald Trump, la 22 octombrie, când Rosneft și Lukoil au fost incluse pe lista neagră. Termenul-limită pentru încetarea colaborării cu aceste companii urma să fie 21 noiembrie, ulterior fiind amânat cu câteva zile. Totuși, numeroase rafinării din China, India și Turcia — cei mai mari cumpărători ai petrolului rusesc — și-au suspendat deja comenzile și caută surse alternative.

După anunțul sancțiunilor, petrolul Urals a început să fie comercializat cu reduceri tot mai mari, întrucât cumpărătorii se tem că pot deveni ținta sancțiunilor secundare ale SUA. Chiar și la livrările destinate Asiei, unde Rusia și-a orientat exporturile în ultimii ani, Urals rămâne cu câțiva dolari mai ieftin decât Brent, chiar și înainte de calcularea costurilor de transport.