Cererea pentru călătoriile aeriene este în creștere. Ce spune șeful Lufthansa

Redeschiderea Japoniei către turişti şi majorarea cererii pentru călătorii de afaceri va menţine creşterea sectorului aviaţiei, deşi războiul din Ucraina, inflaţia şi recesiunea ar putea afecta ritmul expansiunii, a afirmat vineri directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr, transmite Reuters.

„Nu sunt motive de pesimism”, ne aşteptăm la redeschiderea graduală a Chinei, după încheierea, duminică, a Congresului Partidului Comunist, a declarat şeful uneia dintre cele mai mari companii aeriene europene.

Declaraţiile sale vin după estimările optimiste ale rivalelor British Airways, Ryanair şi easyJet, care au previzionat săptămâna aceasta că cererea pentru călătorii aeriene este în creştere.

În Europa, acţiunile celor mai multe companii aeriene au scăzut în ultimele şase luni, unele cu 50%, din cauza temerilor că sporirea facturilor la energie pentru gospodării va afecta apetitul pentru călătorii.

Lufthansa se aşteaptă să ajungă anul viitor la 87% din capacitatea sa de dinaintea pandemiei, după 75% anul acesta, în condiţiile în care aproximativ 86% din bilete sunt vândute.

„Am lăsat în fine criza în urmă, după doi şi jumătate”, a declarat Spohr.

Lufthansa previziona în august că va reveni anul acesta pe profit, în urma majorării cererii pentru zboruri pe distanţe scurte în Europa.

Grupul Lufthansa include şi companiile Swiss International Air Lines, Brussels Airlines, Austrian Airlines, Eurowings şi Lufthansa Cargo.

#sector aerian #Lufthansa #cerere #calatorii #turism #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) ar putea stagna în următorii patru ani, în două scenarii mai puţin roz dintr-un număr de trei prezentate de Ministerului Economiei – un semn că sancţiunile occidentale ar putea îngrădi planurile energetice ale Moscovei, transmite agenția Reuters.

În scenariile ”conservatoare” şi ”de stres” ale ministerului, acestea din urmă nefăcute publice, producţia de GNL ar stagna la 38,6 milioane de tone în fiecare an din perioada 2025-2027, potrivit unui document văzut de Reuters.

Scenariul de bază, cel mai optimist, prevede o creştere la 56,6 milioane de tone în 2027, de la 33,3 milioane în 2023.

Rusia spune că doreşte să asigure 20% din piaţa globală de GNL până în 2030-2035, faţă de aproximativ 8% în prezent, datorită noilor centrale situate predominant în Arctica. Cu toate acestea, nenumărate sancţiuni occidentale prezintă obstacole, nu în ultimul rând pentru un nou proiect Arctic LNG 2 care încă nu exportă, după ce a început provizoriu producţia în decembrie. Proiectul urmează să devină una dintre cele mai mari astfel de fabrici din Rusia, cu o eventuală producţie anuală de 19,8 milioane de tone de GNL şi 1,6 milioane de tone de condensat de gaz stabil, de la trei unităţi de producţie sau trenuri.

Surse au spus că transformarea metanului în lichid la minus 163 de grade Celsius (minus 261 Fahrenheit) a fost acum suspendată la fabrică.

Gigantul energetic Gazprom, controlat de Kremlin, a amânat la rândul său pornirea unui imens complex de gaze în portul baltic Ust-Luga, de la retragerea companiilor occidentale precum Linde, după începerea conflictului Rusiei cu Ucraina, în februarie 2022.

Rusia are în prezent două fabrici mari de GNL: Yamal LNG, condus de Novatek, care a produs aproximativ 20 de milioane de tone anul trecut, şi Sakhalin-2, al Gazprom, cu o producţie de peste 10 milioane de tone anul trecut.