Banca Centrală a Sri Lanka interzice utilizarea sistemului de transfer rusesc „MIR” și a cardurilor bancare

Banca Centrală a Sri Lanka (CBSL) anunță că interzice utilizarea sistemului de transfer rusesc „MIR” și a cardurilor bancare din cauza sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii, scrie newsfirst.lk.

„MIR” este un sistem bancar local de plată din Rusia, sponsorizat de guvernul rus. Sistemul național de carduri de plată (NSPK) a fost înființat în iulie 2014, în urma sancțiunilor împotriva Rusiei la începutul acelui an, care i-au lăsat pe deținătorii de carduri și comercianții ruși în imposibilitatea de a efectua tranzacții pe rețelele internaționale de carduri.

Până în decembrie 2015, NSPK a dezvoltat infrastructura tehnică și acordurile comerciale pentru a începe emiterea de carduri și acceptarea ATM și POS pentru MIR.

Toate băncile rusești care sunt membre ale rețelelor internaționale de carduri procesează și eliberează prin NSPK. MIR este deja acceptat la peste 85% din terminalele POS din țară, în țările vecine prin schimbul de tabele BIN și la nivel internațional prin acorduri de co-branding cu mărci internaționale de carduri, inclusiv Amex, JCB și Maestro.

MIR poate fi folosit și pentru achiziționarea de bunuri online. Sunt în derulare proiecte MIR contactless, mobile și de loialitate. Scopul este de a include servicii de plată, nefinanciare și guvernamentale în cardul MIR.

#sri lanka #bănci #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei