Certificatele de vaccinare eliberate în Moldova sunt recunoscute pe teritoriul Italiei. Poate fi folosit ca GreenPass

Pe teritoriul Italiei sunt recunoscute certificatele de vaccinare emise de autoritățile naționale de sănătate străine, inclusiv cele eliberate de Republica Moldova, pentru persoanele vaccinate cu preparate autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Precizarea a fost făcută de ministra sănătății, Ala Nemerenco pe Facebook.

Această decizie o puteți găsi în circulara emisă la 23 septembrie curent de către Ministerul Sănătății Italiei prin care se reglementează recunoașterea ciclului de vaccinare pentru prevenirea infecțiilor cu SARS-CoV-2 efectuat peste hotarele Italiei.

Valabilitatea certificatelor de vaccinare obținute peste hotare este aceeași ca și a certificatului verde (GrenPass) emis de statul italian.

Astfel, conform prevederii, cetățenii Republicii Moldova care se află pe teritoriul Italiei pe motiv de muncă sau studii, indiferent dacă sunt înscriși la Serviciul Național de Sănătate, le este recunoscută vaccinarea efectuată în Republica Moldova, daca aceasta a fost efectuată cu vaccinuri autorizate de EMA.

Certificatele respective trebuie să cuprindă următoarele informații: (i) numele de familie, prenumele și data nașterii, (ii) date referitoare la vaccin (denumirea/lotul), (iii) data administrării vaccinului, (iv) date referitoare la autoritatea care a eliberat certificatul (statul/autoritatea sanitară). Se acceptă certificatele eliberate/prezentate pe format de hârtie sau digital în una din următoarele limbi: italiană, engleză, franceză, spaniolă sau germană.

#recunoaste #certificat de vaccinare #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.