Cetățenii pariază pe stat: investiții masive în obligațiuni cu dobândă de până la 8%

Ministerul Finanțelor a anunțat încheierea cu succes a perioadei de subscriere pentru emisiunea lunară de valori mobiliare de stat (VMS), desfășurată în intervalul 21–30 aprilie 2025 pe platforma online www.eVMS.md. Aceasta a fost prima emisiune cu frecvență lunară din cadrul noii strategii de promovare a economisirii prin investiții sigure și accesibile pentru populație.

În cele zece zile de subscriere, 500 de persoane fizice au efectuat 644 de tranzacții, cumulând investiții în valoare totală de 74.135.700 lei. Dintre aceștia, 41,3 milioane de lei au fost direcționate spre obligațiuni cu maturitate de 2 ani (cu o dobândă fixă de 7,8%), iar 32,8 milioane de lei – spre obligațiuni cu maturitate de 3 ani, lansate în premieră și remunerate cu o dobândă fixă de 8,0%.

Această emisiune a marcat extinderea paletei de maturități disponibile, oferind investitorilor opțiuni mai variate pentru planificarea financiară pe termen lung și diversificarea portofoliilor. Dobânzile sunt fixe și neimpozabile, iar plățile se efectuează semestrial direct în contul bancar al investitorului.

Astăzi, 2 mai 2025, obligațiunile au fost decontate și distribuite în conturile investitorilor de pe platforma eVMS.md. Prima plată de cupon va avea loc pe 2 noiembrie 2025.

Potrivit calendarului oficial, următoarea perioadă de subscriere este programată pentru 19–28 mai 2025.

De la lansarea platformei eVMS.md în vara anului 2024, persoanele fizice au investit peste 549,8 milioane de lei în obligațiuni de stat, prin cele patru sesiuni organizate până acum. Aceste rezultate confirmă un interes tot mai crescut din partea cetățenilor pentru instrumentele financiare ale statului și susțin tranziția către un comportament de economisire activ și responsabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #Investiții #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.