Cetățenii ruși sunt "rugați" să-și doneze salariile pentru a trimite drone în Ucraina

O angajată a unei organizații de stat ruse care lucrează în orașul Belgorod, la 40 de kilometri de granița cu Ucraina, a declarat pentru Reuters că șefii i-au instruit pe ea și pe colegii săi să doneze salariul pentru o zi ca să plătească dronele și echipamentul de termo-viziune pentru forțele ruse invadatoare.

Angajata nu a dorit ca identitatea ei sau a angajatorului să fie făcută publică, invocând teama de represalii. Reuters a confirmat independent că lucrează la o instituție din sectorul public.

Reuters a primit acces la un canal privat de comunicații în aplicația de mesagerie online Telegram, unde voluntarii ruși din regiunea Belgorod coordonează eforturile pentru a furniza echipament soldaților din Ucraina.

Administratorii au postat liste cu articole despre care au spus că sunt necesare cel mai urgent. Articolele sunt disponibile de la comercianții comerciali obișnuiți, dar pot fi folosite în scopuri militare.

„Trebuie urgent să obținem cel puțin trei drone ca acestea înainte de sâmbătă pentru forțele noastre speciale de poliție”, a postat un administrator din chat, care a folosit numele Ruslana, pe 12 aprilie. „Sunt extrem de necesare și ar putea salva viețile multora dintre băieții noștri.”, arată un articol publicat de South China Morning Post.

Administratorul a inclus o captură de ecran a unei pagini de la un retailer online care arată ceea ce comerciantul a spus că este o dronă quadrocopter fabricată de firma chineză SZ DJI Technology Co. Retailerul a indicat prețul la acea vreme la 92.990 de ruble (aproximativ 1.100 USD).

O postare care a apărut pe 18 mai în același chat de la cineva numit Roman, spunea: „Prieteni, colectăm ajutor umanitar și pentru front. Soldații au nevoie urgent de 16 radiouri. Modele potrivite: Motorola DP4800/DP4801, Hytera TC-508.”

Odată cumpărate din donații, articolele sunt colectate și apoi predate armatei, adesea la punctele de predare din jurul Valuyki și orașul Belgorod, capitala regională, potrivit postărilor din canal și a patru persoane implicate. Reuters nu a putut determina volumul de mărfuri colectat.

Kremlinul și ministerul apărării nu au răspuns întrebărilor despre voluntarii care adună echipament pentru armată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#drone #salariu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.