CFM are planuri grandioase! Trenurile vor circula de la nord până la sud fără limite de viteză

Calea Ferată din Moldova (CFM) are planuri grandioase privind reabilitarea infrastructurii feroviare. Unul dintre scopuri este să reabiliteze traseul Vălcineț – Giurgiulești astfel încât să trenurile să circule fără limite de viteză de la nord până la sud. De asemenea, se va asigura circulația în regim fiabil. Anunțul a fost făcut de directorul CFM, Oleg Tofilat, în timpul unei conferințe de presă.

Realizarea proiectului va fi posibilă datorită agendei de investiții promovate de CFM pe parcursul anului 2022. Este vorba despre proiectul prezentat investitorilor internaționali privind „reabilitarea în ritm accelerat a coridorului de tranzit de la nord până la porturile de la Dunăre – Giurgiulești și Galați.

Potrivit directorului, planul ar putea fi realizabil până la sfârșit de 2024 cu suportul autorităților și investițiilor străine.

„Va fi un proiect incredibil de dificil de realizat pentru că este ceva foarte inovativ. În această iarnă vom lucra la cinci lucruri simultan. Împreună cu finanțatorii internaționali, cu DG Move de la Bruxelles, cu Ministerul Infrastructurii, Ministerul Finanțelor, APP”, a declarat Oleg Tofilat.

Efectuarea lucrărilor ar putea începe chiar din primăvară, dacă vor exista premisele necesare. Astfel, circulația trenurilor va fi îmbunătățită și Ucraina va putea să-și rezolve problemele logistice privind exportul de cereale, importul de combustibil etc.

De asemenea, CFM își propune să asigure o conexiune mai bună cu România și Ucraina.

#limite de viteza #trenuri #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.