CFM are planuri grandioase! Trenurile vor circula de la nord până la sud fără limite de viteză

Calea Ferată din Moldova (CFM) are planuri grandioase privind reabilitarea infrastructurii feroviare. Unul dintre scopuri este să reabiliteze traseul Vălcineț – Giurgiulești astfel încât să trenurile să circule fără limite de viteză de la nord până la sud. De asemenea, se va asigura circulația în regim fiabil. Anunțul a fost făcut de directorul CFM, Oleg Tofilat, în timpul unei conferințe de presă.

Realizarea proiectului va fi posibilă datorită agendei de investiții promovate de CFM pe parcursul anului 2022. Este vorba despre proiectul prezentat investitorilor internaționali privind „reabilitarea în ritm accelerat a coridorului de tranzit de la nord până la porturile de la Dunăre – Giurgiulești și Galați.

Potrivit directorului, planul ar putea fi realizabil până la sfârșit de 2024 cu suportul autorităților și investițiilor străine.

„Va fi un proiect incredibil de dificil de realizat pentru că este ceva foarte inovativ. În această iarnă vom lucra la cinci lucruri simultan. Împreună cu finanțatorii internaționali, cu DG Move de la Bruxelles, cu Ministerul Infrastructurii, Ministerul Finanțelor, APP”, a declarat Oleg Tofilat.

Efectuarea lucrărilor ar putea începe chiar din primăvară, dacă vor exista premisele necesare. Astfel, circulația trenurilor va fi îmbunătățită și Ucraina va putea să-și rezolve problemele logistice privind exportul de cereale, importul de combustibil etc.

De asemenea, CFM își propune să asigure o conexiune mai bună cu România și Ucraina.

#limite de viteza #trenuri #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.