CFM, pe butuci! Șeful Secretariatului Transporturilor: Calea Ferată a Moldovei are nevoie de reset total

Sectorul transporturilor din Republica Moldova se confruntă cu multiple provocări, în special în ceea ce privește ritmul reformelor și implementarea legislației, a declarat într-o conferință de presă directorul Comunității Transporturilor, Matej Zakonjšek.

Potrivit acestuia, numărul mare de acte normative care trebuie transpuse și aplicate în practică încetinește procesul de modernizare, fiind necesară o implicare mai activă din partea autorităților. „Este nevoie de implicarea Guvernului, inclusiv în formarea specialiștilor în teren, în special în domeniul feroviar, care a fost neglijat de-a lungul anilor”, a subliniat oficialul.

Zakonjšek a atras atenția că sectorul feroviar, în special Calea Ferată din Moldova (CFM), este cel mai complex și necesită nu doar reforme, ci și o restructurare profundă pentru a deveni funcțional și competitiv.

Totodată, directorul Comunității Transporturilor a evidențiat importanța integrării infrastructurii naționale într-o rețea regională mai largă. „Trebuie să înțelegem că planificarea transporturilor nu poate fi realizată izolat. Ce se întâmplă în țările vecine ne afectează direct”, a spus acesta.

În prezent, Calea Ferată din Moldova se confruntă în continuare cu dificultăți financiare. Datoriile totale ale întreprinderii se ridică la aproximativ 450 de milioane de lei, chiar dacă acestea au fost reduse cu peste 15% comparativ cu anul 2024. Compania continuă însă să opereze pe pierdere. În primele șase luni ale anului 2025, CFM a raportat pierderi de 152,4 milioane de lei, ușor mai mici decât cele 156,1 milioane de lei înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.