Chiar dacă artiștii sunt împotrivă, Guvernul a aprobat legea buclucașă care prejudiciază drepturile de autor

În ședința de astăzi, 22 iunie, Guvernul a aprobat legea scandaloasă care prejudiciază drepturile de autor și ale titularilor.

Astfel, proiectul prevede uniformizarea normelor legale din domeniul proprietății intelectuale cu referire la asigurarea respectării drepturilor; reglementarea dreptului interpreților de a obține o plată anuală suplimentară; completarea listei de drepturi patrimoniale exclusive ale interpreților și altor subiecți ale drepturilor conexe; stabilirea unor reguli unice pentru gestiunea colectivă a drepturilor de autor și conexe; limitarea comisionului de gestiune până la 30%; obligația întocmirii și publicării unui Raport anual de transparență de către organizațiile de gestiune colectivă.

„Noua lege va avea beneficii pentru toate părțile interesate din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe. În mod special, de pe urma acestei legi vor avea de profitat autorii și titularii de drepturi de autor și conexe: va crește remunerația ce li se cuvine, ținând cont de libertatea de negociere și stabilirea tarifelor în metodologii, de mecanismul clar și echitabil cu privire la retribuția compensatorie, de recunoașterea unor noi drepturi (de exemplu, remunerația anuală suplimentară), de micșorarea comisionului de gestiune pentru organizațiile de gestiune colectivă și de noile pârghii privind accesul la orice informație ce ține de gestionarea drepturilor”, a declarat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu în cadrul ședinței Guvernului.

Ieri, 21 iuni, bani.md a publicat un material în care se arată că prin respectiva lege prejudiciază drepturile de autor ale titularilor.

Proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, elaborat de AGEPI contravine mai multor legi naționale, dar și la cel puțin 5 articole ale Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multi-teritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă (Directiva 2014/26/UE). Normele de tehnică legislativă, în cazul implementării unor norme europene, obligă AGEPI să solicită expertiza europeană calificată a asociațiilor internaționale de profil.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#drepturi de autor #sedinta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).