Europa se întoarce la cărbune. Tot mai multe țări adoptă măsuri de urgență

Cei mai mari cumpărători europeni de gaze rusești sunt acum în căutare de noi alternative pentru proviziile de combustibili și ar putea să fie nevoiți să ardă mai mult cărbune pentru a face față fluxului limitat de gaze din Rusia care amenință să provoace o criză energetică în această iarnă dacă rezervele nu sunt înlocuite, scrie Reuters.

Germania, Italia, Austria și Olanda au spus că centralele electrice pe bază de cărbune ar putea să ajute continentul european să treacă peste criza care a dus la o creștere a prețurilor și a făcut și mai grea lupta împotriva inflației.

Guvernul olandez a spus luni că nu va mai limita producția de energie la centralele electrice pe bază de cărbune și va activa prima fază a planului de combatere a crizei energetice. Danemarca a activat și ea primul pas din planul de urgență din cauza incertitudinii aprovizionării cu gaze naturale din Rusia.

Italia s-a apropiat de situația în care va declara stare de urgență în domeniul energiei după ce compania petrolieră Eni a spus că Gazprom i-a transmis luni că va primi doar o parte din livrările de gaze pe care le-a cerut.

Germania, care suferă de asemenea din cauza fluxului redus de gaze rusești, a anunțat un nou plan de a mări rezervele de gaze și a spus că ar putea reporni centralele electrice pe bază de cărbune la care încercase treptat să renunțe.

„Este dureros, dar este pur și simplu o necesitate în situația asta pentru a reduce consumul de gaze”, a spus ministrul german al economiei Robert Habeck, membru al Partidului Verde care a promovat inițiativa ca Germania să renunțe cât mai repede la cărbune pentru a reduce emisiile de gaze de seră. „Dacă o facem, riscăm ca depozitele să nu fie destul de pline la finalul anului când începe sezonul de iarnă”, a spus Habeck. „Și atunci suntem ușor de șantajat la nivel politic”.

Rusia dă vina pe sancțiuni pentru criza energetică prin care trece Europa

Rusia a criticat din nou Europa, spunând că Occidentul este de vină pentru criza energetică din cauză că a impus sancțiuni împotriva Moscovei.

Fluxul de gaze din Rusia spre Germania prin gazoductul Nord Stream 1, principala rută care aprovizionează cea mai mare economie a Europei, era luni la 40% din capacitatea maximă, cu toate că a existat o majorare față de finalul săptămânii trecute.

Ucraina a spus că gazoductele sale ar putea ajuta la umplerea golurilor lăsate de fluxul redus de gaze prin Nord Stream 1. Moscova a anunțat mai demult că nu poate să pompeze mai mult gaz prin conductele pe care Ucraina nu le-a închis deja.

Guvernul austriac a ajuns la o înțelegere cu compania Verbund să convertească o centrală electrică pe bază de gaze naturale la cărbune dacă țara va avea de înfruntat o situație de urgență. OMV a spus luni că Austria primește doar jumătate din cantitatea obișnuită de gaze pentru a doua zi la rând.

Gazprom a redus săptămâna trecută livrările de gaze prin Nord Stream 1 și a dat vina pe compania germană Siemens Energy care a întârziat să returneze echipamentul rusesc pe care îl repara în Canada.

„Avem gaz, este gata de livrare, dar europenii trebuie să ne dea înapoi echipamentul care ar trebui să fie reparat conform obligațiilor lor”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Oficialii germani și italieni au spus că Rusia folosește această situație ca pe o scuză pentru reducerea livrărilor.

#centrale electrice pe carbune #criza energetica #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei avertizează că inflația va accelera din nou în Republica Moldova în următoarele trimestre, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și al efectelor războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor internaționale, potrivit „Raportului asupra inflației”.

În trimestrul II 2026 inflația este estimată la aproximativ 7,3%, în trimestrul III 2026 ar urma să atingă circa 8%, iar vârful este anticipat pentru trimestrul IV 2026 și începutul lui 2027, când inflația ar putea depăși 8,5%. Abia din trimestrul II 2027 rata anuală a inflației ar urma să revină în intervalul țintit de BNM.

Potrivit raportului, rata anuală a inflației a coborât la 4,85% în ianuarie 2026 și a revenit în intervalul țintit de BNM după disiparea efectului scumpirilor energetice din 2025. Totuși, în martie inflația a urcat din nou la 5,81%, în special din cauza majorării prețurilor la carburanți pe fundalul conflictului din Orientul Mijlociu.

BNM estimează că inflația va continua să crească pe parcursul anului 2026 și va depăși limita superioară a coridorului țintit pentru trei trimestre consecutive, urmând să revină în intervalul de variație abia din trimestrul II al anului 2027.

Raportul atrage atenția asupra impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor globale. BNM notează că închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat „un șoc energetic fără precedent”, iar prețul petrolului Brent a crescut cu 59% doar în luna martie, una dintre cele mai mari scumpiri din ultimele decenii.

În același timp, banca centrală avertizează că scumpirea energiei riscă să afecteze și prețurile alimentelor, inclusiv prin perturbarea pieței îngrășămintelor și creșterea costurilor logistice. În primele luni ale anului, cele mai mari presiuni inflaționiste la alimente au venit din partea legumelor de import, în special din Turcia.

Datele arată și unele evoluții paradoxale în economie. Deși inflația rămâne ridicată, cererea internă continuă să aibă un efect dezinflationist, semn că populația și companiile consumă și investesc prudent. BNM estimează că cererea agregată va rămâne slabă pe aproape întreaga perioadă de prognoză.

În contextul noilor riscuri, Comitetul executiv al BNM a majorat pe 7 mai rata de bază de la 5% la 6,5% anual, încercând să tempereze presiunile inflaționiste și efectele de runda a doua generate de șocurile energetice.