China a depăşit Statele Unite și a devenit cel mai mare partener comercial al Uniunii Europene

Datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat) arată că în trimestrul doi din 2021, valoarea exporturilor de bunuri ale UE către ţările din afara blocului comunitar a fost uşor peste nivelul din primul trimestru din 2019. De asemenea, China a depăşit Statele Unite, devenind cel mai mare partener comercial al Uniunii Europene.

Valoarea importurilor UE a crescut semnificativ în trimestrul doi din 2021, în urma redresării economiei, astfel încât excedentul comercial al UE a scăzut de la 46 la 29 miliarde de euro.

Astfel, între primul trimestru din 2019 şi trimestrul doi din 2021, procentul importurilor din China a crescut cu patru puncte procentuale (pp). Procentul importurilor din Elveţia a înregistrat o creştere de 0,7 pp, în timp ce importurile din Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite au scăzut cu 3,4 pp, 1,1 pp, şi, respectiv, 1 pp. Aceste scăderi au fost cauzate de pandemie şi, în cazul Marii Britanii, şi de Brexit, potrivit Agerpres.

Între primul trimestru din 2019 şi trimestrul doi din 2021, procentul Chinei în exporturile UE de bunuri a urcat cu 1,5 pp, iar al Marii Britanii a scăzut cu 3,2 pp. Procentul Elveţiei, Rusiei şi Statelor Unite au urcat toate cu mai puţin de 0,6 pp.

#partener comercial #china #UE #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.