China a depăşit Statele Unite și a devenit cel mai mare partener comercial al Uniunii Europene

Datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat) arată că în trimestrul doi din 2021, valoarea exporturilor de bunuri ale UE către ţările din afara blocului comunitar a fost uşor peste nivelul din primul trimestru din 2019. De asemenea, China a depăşit Statele Unite, devenind cel mai mare partener comercial al Uniunii Europene.

Valoarea importurilor UE a crescut semnificativ în trimestrul doi din 2021, în urma redresării economiei, astfel încât excedentul comercial al UE a scăzut de la 46 la 29 miliarde de euro.

Astfel, între primul trimestru din 2019 şi trimestrul doi din 2021, procentul importurilor din China a crescut cu patru puncte procentuale (pp). Procentul importurilor din Elveţia a înregistrat o creştere de 0,7 pp, în timp ce importurile din Marea Britanie, Rusia şi Statele Unite au scăzut cu 3,4 pp, 1,1 pp, şi, respectiv, 1 pp. Aceste scăderi au fost cauzate de pandemie şi, în cazul Marii Britanii, şi de Brexit, potrivit Agerpres.

Între primul trimestru din 2019 şi trimestrul doi din 2021, procentul Chinei în exporturile UE de bunuri a urcat cu 1,5 pp, iar al Marii Britanii a scăzut cu 3,2 pp. Procentul Elveţiei, Rusiei şi Statelor Unite au urcat toate cu mai puţin de 0,6 pp.

#partener comercial #china #UE #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).