China, a doua economie mondială, a înregistrat anul trecut o creștere a PIB-ului de 5,2%

China, a doua economie mondială, a înregistrat o creştere de 5,2% în 2023, faţă de un avans de 3% în 2022, a anunţat miercuri Biroul Naţional de Statistică din Beijing (NBS), datele fiind în linie cu ţinta autorităţilor de aproximativ 5%, parţial ca urmare a nivelului scăzut din anul precedent, când era în vigoare politica “zero Covid”, pentru a stopa extinderea pandemiei, transmit Kyodo şi Reuters.

Majoritatea analiştilor se aştepta la un avans de 5,2% al PIB-ului Chinei anul trecut.

Dar economia chineză continuă să fie afectată de criza din sectorul imobiliar, investiţiile în dezvoltarea imobiliară înregistrând anul trecut un declin de 9,6%, după o scădere de 10% în 2022. Piaţa imobiliară este responsabilă pentru aproximativ 30% din PIB-ul Chinei.

Pe fondul incertitudinilor care includ cererea externă redusă şi majorarea datoriilor guvernelor locale, creşterea PIB-ului Chinei în 2024 ar urma să încetinească la 4,6%, previziona în noiembrie Fondul Monetar Internaţional.

În trimestrul patru din 2023, economia chineză a înregistrat o expansiune anuală de 5,2%, în pofida dificultăţilor cu care s-au confruntat marii dezvoltatori imobiliari, cum ar fi China Evergrande Group and Country Garden Holdings. În trimestrul trei din 2023, se înregistrase o creştere anuală de 4,9%.

Comparativ cu trimestrul trei din 2023, când s-a înregistrat un avans de 1,5%, PIB-ul Chinei a crescut cu 1% în perioada octombrie-decembrie 2023.

Economia s-a redresat în 2023, ţara a făcut faţă presiunilor externe şi dificultăţilor interne.

“Totuşi, trebuie să fim conştienţi că mediul extern este din ce în ce mai complex, dificil şi nesigur, iar creşterea economică încă se confruntă cu dificultăţi şi provocări”, a avertizat Biroul Naţional de Statistică din Beijing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.