China caută să imite Germania cu modelul economic al „campionilor ascunşi“. Polonia – lider regional la „minigiganţi“

31 Aug. 2021, 14:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
31 Aug. 2021, 14:54 // Bani și Afaceri //  MD Bani

China a pus ochii pe modelul german de business al „campionilor ascunşi“ şi vrea să creeze „minigiganţi“ în sectoare de nişă şi campioni pe industrii, potrivit Deutsche Welle. La nivel regional, Polonia se laudă cu cei mai mulţi campioni asunşi: 11 companii şi alte 3 potenţial campioane, scrie Ziarul Financiar.

Printre aceşti „campioni ascunși” se numără Carles Design, lider mondial în design şi producţie de maşini de ediţie limitată, şi Nowy Styl, producător de scaune.

Ce sunt aceşti campioni care nu stau la vedere?

Campioni ascunși sau minigiganți sunt considerate afacerile mici şi medii de familie, cunoscute în Germania ca Mittelstand, firme care şi-au construit o tradiţie pe pieţele internaţionale, adesea în zone de nişă pe care le domină, dar nu au nume răsunătoare.

China ia din ce în ce mai mult modelul economic german drept reper pentru succesul său viitor, au observat analiştii. Programul „Made in China 2025“ al Beijingului, cu accentul pus pe creşterea producţiei din sectoarele tech, a fost inspirat de modelul german. Totuşi, alţii spun că succesul Chinei în copierea modelului economic german va fi probabil restrâns de mediul nesigur de acolo, scrie Bloomberg.

„Creezi structuri asigurându-te că politica economică este predictibilă şi clară, astfel ca firmele să poată investi“, a declarat Achim Wambach, preşedintele Institutului ZEW din Germania. „Ceea ce vedem în China în acest moment este exact opusul“.

„Campionii ascunşi“ ai Germaniei resimt presiuni în creştere pe pieţele locale şi dincolo de acestea din partea companiilor chinezeşti. Unii simt pericol, în timp ce alţii văd opor­tunităţi pentru extinderea po­veştii de succes a sectorului manufacturier german.

IMM-urile germane, aşa-numitele Mittelstand, sunt bine­cunoscute ca fiind coloana vertebrală a economiei germane. Poate că nu sunt un Bosch sau Bayer, însă după cota de piaţă, companii de familie ca Krones sau Weining sunt jucători globali. Modelul creat de Germania în perioada postbelică stârneşte invidia lumii, iar rivali ca China încearcă să-l copieze.

Germania are doar 28 dintre cele mai mari 500 de companii de top ale lumii, dar 48% din micii lideri de piaţă. Aproximativ 99% din companiile germane sunt IMM-uri, aşa-numiţii „campioni ascunşi“.

Pentru a evidenţia diferenţa dintre Germania şi China, aproape 60% din campionii ascunşi germani produc în China. Numărul de fabrici germane din China depăşeşte 2.000. Spre deosebire, în prezent există doar patru fabrici greenfield chineze în Germania.

Hermann Simon, cel care a inventat termenul de campioni asunşi, crede că nemţii au în continuare avantaje însemnate din punct de vedere al prezenţei globale, brandului şi calităţii. „Însă bătălia pe viitor se va duce în domeniul inovaţiei, inclusiv digitalizării“, potrivit acestuia.

Un studiu recent arată că exporturile chineze către Germania conţin volume în creştere de bunuri industriale sofisticate, iar cota unor astfel de produse în importurile UE a crescut considerabil.

În iunie, şase ministere chineze au emis un plan potrivit căruia până în 2025 ţara va dezvolta 10.000 de „mini-giganţi“ specializaţi în sectoare de nişă şi 1.000 de companii campioni într-o singură industrie.

China avansează la acest capitol câteodată prin preluarea unor campioni ascunşi individuali din Germania. În 2014-20, au existat 300 de achiziţii chineze de companii germane, acestea incluzând campioni ascunşi.

Campionii ascunşi germani ar trebui să se teamă de avansul companiilor chineze pe pieţele lor, arată Simon. Însă problema nu se rezumă la piaţa germană, din moment ce aceştia au prezenţă globală.

Lecţia generală este că nemţii trebuie să devină chinezi în anumite domenii, şi inversul fiind valabil: chinezii trebuie să devină germani, potrivit lui Simon.

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!