China închide robinetul banilor pentru Rusia: Plățile prin India, EAU și Hong Kong, blocate

Băncile din China au început să blocheze plățile efectuate de companiile rusești prin India, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Hong Kong, intensificând controalele pentru a identifica eventuale legături cu Rusia, au declarat reprezentanți ai mediului de afaceri pentru publicația Izvestia.

Procesul de efectuare a plăților a devenit tot mai complicat, deoarece băncile analizează documentele de livrare pentru a verifica destinația mărfurilor și scopul tranzacțiilor, a explicat Alexei Razumovski, director comercial al companiei Impaya Rus. Potrivit acestuia, anterior, astfel de verificări stricte vizau transferurile prin Turcia și țările CSI, însă acum au fost extinse la alte regiuni.

Ilona Gorșeneva-Doluț, reprezentantă a organizației „Sprijin pentru Rusia” în China, a confirmat aceste informații, menționând că băncile cer ca mărfurile să fie livrate exclusiv în țările din care provin fondurile. Controlul strict este o măsură de precauție pentru a evita sancțiunile secundare, a explicat Ekaterina Kizevici, director general al companiei Atvira și expert în comerț internațional.

Alexei Poroșin, directorul general al companiei Prima Grup, a avertizat că băncile chineze aplică aceste restricții în perspectiva revenirii lui Donald Trump la putere în 2025. El a amintit că Trump a inițiat un „război comercial” împotriva Chinei, iar băncile locale evită orice acțiuni care ar putea atrage sancțiuni suplimentare din partea noii administrații americane.

Totuși, există încă metode de a efectua plăți către China. Printre acestea se numără tranzacțiile directe între băncile regionale din Rusia și cele chineze, precum și plățile efectuate prin Malaysia sau Indonezia. Cea mai sigură opțiune rămâne utilizarea filialelor băncilor rusești din China, a explicat Kizevici. Aceste transferuri durează doar 2-3 zile și implică o comision fix de 4%, însă necesită deschiderea unui cont în filialele respective.

Această situație survine pe fondul sancțiunilor impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina, care au început să creeze dificultăți în procesarea plăților încă din 2022. Din decembrie 2023, băncile din „țările prietenoase” au intensificat restricțiile în urma unui decret al președintelui SUA, care amenință instituțiile financiare străine cu sancțiuni pentru colaborarea cu entități rusești aflate pe lista neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#blocare #bănci #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.