China întoarce spatele Vestului: Restricţiile impuse de Beijining declanşează o criză în industria europeană de cipuri

Controalele impuse de China asupra exporturilor de materiale semiconductoare esenţiale afectează lanţurile de aprovizionare şi alimentează îngrijorările privind deficienţele în producţia occidentală de cipuri avansate şi echipamente optice militare, raportează Financial Times.

Beijingul a restricţionat livrările de germaniu şi galiu, două materiale utilizate în aplicaţii semiconductoare şi componente militare şi de comunicaţii, ceea ce a dus la o dublare a preţurilor acestor minerale în Europa în ultimul an.

Aceste restricţii, introduse de China anul trecut sub pretextul protejării „securităţii şi intereselor naţionale”, au fost un răspuns la controalele impuse de SUA asupra vânzărilor de cipuri avansate şi echipamente pentru fabricarea cipurilor.

Prin aceste măsuri, China şi-a evidenţiat dominaţia asupra aprovizionării globale cu zeci de resurse esenţiale. Potrivit US Geological Survey, China produce 98% din oferta mondială de galiu şi 60% din cea de germaniu.

„Situaţia în ceea ce priveşte China este critică. În acest moment, suntem dependenţi de ei”, a declarat un angajat al unei companii mari consumatoare de materiale semiconductoare.

Analiştii consideră că aceste controale demonstrează clar că guvernul preşedintelui Xi Jinping este dispus să lovească în interesele economice occidentale ca răspuns la restricţiile impuse accesului Chinei la cipuri de ultimă generaţie şi alte tehnologii avansate.

Un reprezentant al unei companii afectate a menţionat că, deşi unele transporturi mari de galiu din China continuă, exporturile globale au scăzut la aproximativ jumătate de la introducerea acestor controale.

Cele două materiale sunt cruciale pentru producţia de microprocesoare avansate, produse din fibră optică şi echipamente de vedere pe timp de noapte, astfel că restricţiile continue impuse de Beijing ar putea perturba fabricarea acestor bunuri.

De la începutul lunii iunie, preţurile germaniului au crescut cu 52%, ajungând la 2.280 de dolari pe kilogram în China, conform furnizorului de date Argus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #Europa #cipuri #criză #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.