Chișinăul, ademenit de prețul tentat al gazului de la Gazprom! Parlicov nu exclude reluarea achizițiilor din luna mai

Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, a anunțat că există posibilitatea ca începând cu luna mai, Chișinăul să reia achiziția de gaze de la Gazprom. Această decizie vine în contextul în care Gazprom a limitat unilateral volumul de gaze furnizate la 5,7 milioane de metri cubi, volum care va fi utilizat până la sfârșitul lunii aprilie, inclusiv în regiunea transnistreană

Motivul principal al reluării achiziției de gaze de la Gazprom este asigurarea funcționalității malului stâng și prevenirea declanșării unor crize energetice. Parlicov a explicat că, potrivit calculelor efectuate, este mai convenabil să utilizeze gazele de la Gazprom pentru producerea energiei electrice pe malul stâng, decât să economisească pe gaz și să cumpere energie electrică la prețuri mai mari.

Ministrul Energiei a subliniat că economiile realizate prin această decizie se estimează a fi cuprinse între 1 milion și 20 de milioane de dolari timp de patru luni. Această evaluare ține cont inclusiv de noile prețuri oferite de Moldovagaz. Cu toate acestea, Parlicov a menționat că decizia finală de a relua achiziția de gaze de la Gazprom sau de a căuta alternative competitive va fi luată după luna aprilie.

„Chiar dacă prețul așteptat (380 USD prețul estimat de la gazprom n.a), vom evalua dacă Gazprom poate oferi gaze la un preț competitiv și avantajos pentru noi”, a declarat Parlicov, evidențiind caracterul pragmatic al deciziei care va fi luată în această privință.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.