Chișinăul lovit direct în „Călcâiul lui Ahile”! FMI: Reforma justiției întârzie

Fondul Monetar Internațional (FMI) și autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a cincea evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), precum și pentru prima evaluare a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate (RSF). Deși programul s-a desfășurat în general conform parametrilor stabiliți, implementarea unor reforme structurale, inclusiv cele din sectorul justiției, continuă să întâmpine întârzieri semnificative.

Pe parcursul ultimelor săptămâni, misiunea FMI condusă de doamna Clara Mira a purtat discuții la Chișinău și virtual de la Washington. În urma acestor discuții, doamna Mira a declarat:

“Autoritățile Republicii Moldova și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a cincea a programului susținut de Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă și primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi.”

Finalizarea evaluării programelor va permite Republicii Moldova să acceseze 133 milioane drepturi speciale de tragere (circa 175,2 milioane dolari SUA), ceea ce va aduce suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor actuale la aproximativ 636,5 milioane dolari SUA.

Deși programul ECF/EFF s-a desfășurat în general conform parametrilor stabiliți, s-au înregistrat întârzieri în implementarea reformelor structurale esențiale, în special în sectorul justiției. Printre aceste întârzieri se numără adoptarea legii privind înființarea unei infrastructuri judiciare anticorupție, care prevede un proces credibil de selecție a judecătorilor anticorupție și măsuri legate de asigurarea independenței Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

S-a convenit asupra extinderii termenului-limită pentru realizarea reformelor care se implementează cu întârziere și asupra introducerii unor noi criterii de performanță structurală. Acestea includ:
– Consolidarea independenței, transparenței și responsabilității BNM.
– Întărirea independenței Procuraturii Anticorupție în ceea ce privește angajarea personalului.
– Modernizarea și consolidarea auditurilor fiscale.
– Prezentarea conturilor bugetare în conformitate cu Manualul de statistică bugetară al FMI – GFSM 2014.

Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, unde vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru sfârșitul lunii iunie. Finalizarea acestor evaluări este esențială pentru accesarea fondurilor necesare și pentru continuarea reformelor structurale, care sunt vitale pentru stabilitatea și creșterea economică a țării.

Implementarea reformelor structurale, în special în sectorul justiției, rămâne o provocare majoră pentru Republica Moldova. Deși au fost făcute progrese, întârzierile în aceste reforme pot afecta negativ perspectivele economice ale țării. Acordul la nivel de experți cu FMI reprezintă un pas important, dar realizarea obiectivelor stabilite este crucială pentru succesul pe termen lung al programelor economice și pentru asigurarea unei justiții independente și eficiente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.