Chișinăul, noul focar al scumpirilor imobiliare! Prețurile continuă să urce vertiginos

Prețurile la apartamente în Chișinău, dar și la locuințe în general, au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani. Potrivit lui Victor Cernomorcenco de la AaccesImobil, există o percepție în rândul moldovenilor că doar în Republica Moldova costurile locuințelor s-au majorat considerabil. Cu toate acestea, datele publicate de Parlamentul European confirmă că prețurile și chiriile la nivel de locuințe au cunoscut o evoluție ascendentă și în alte țări din Europa.

Astfel, în perioada 2015–2023, prețurile locuințelor în UE au crescut în medie cu 48%. Printre principalii factori care au contribuit la această situație se numără scumpirea materialelor de construcție, majorarea ratelor ipotecare, reducerea volumului construcțiilor noi (ce a dus la o ofertă limitată) și creșterea achizițiilor de imobile ca investiție pentru a genera venituri suplimentare. În Republica Moldova, la acești factori se adaugă inflația ridicată, criza energetică și alte condiții socio-economice, care au accentuat creșterea prețurilor.

Conform datelor citate, cea mai mare creștere a prețurilor la locuințe în intervalul menționat a fost înregistrată în Ungaria (172,5%), urmată de Lituania (114,2%), Republica Cehă (111,7%) și Portugalia (105,8%). La polul opus, Finlanda a înregistrat cea mai mică majorare, de doar 5,4%.

În cazul pieței imobiliare din Chișinău, Indicele Imobiliar Acces Imobil arată o creștere a prețurilor la apartamente de la 565 euro/m² în 2015 la 1070 euro/m² în 2023, adică un salt de 89,3%. Acest procent este peste media europeană de 48%, însă se apropie de valorile înregistrate în Bulgaria (86,7%), Slovenia (86,2%) sau Olanda (83,3%).

Deși cererea și oferta sunt principalii factori care stabilesc prețurile la imobile, acestea pot varia semnificativ de la o regiune la alta, chiar și în cadrul aceleiași țări. Chișinăul, în particular, atrage capital uman și financiar atât din raioanele Republicii Moldova, cât și din diaspora, acest aflux de cumpărători menținând o cerere constantă și favorizând creșterea prețurilor.

Statisticile confirmă că scumpirea locuințelor nu este un fenomen izolat, ci se încadrează într-un context european mai larg. Totuși, factorii locali – precum inflația, investițiile din diaspora și apetitul ridicat pentru achiziții imobiliare – influențează semnificativ piața din Chișinău, generând majorări mai mari comparativ cu unele state membre ale UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #record #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.