Chișinăul, noul focar al scumpirilor imobiliare! Prețurile continuă să urce vertiginos

Prețurile la apartamente în Chișinău, dar și la locuințe în general, au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani. Potrivit lui Victor Cernomorcenco de la AaccesImobil, există o percepție în rândul moldovenilor că doar în Republica Moldova costurile locuințelor s-au majorat considerabil. Cu toate acestea, datele publicate de Parlamentul European confirmă că prețurile și chiriile la nivel de locuințe au cunoscut o evoluție ascendentă și în alte țări din Europa.

Astfel, în perioada 2015–2023, prețurile locuințelor în UE au crescut în medie cu 48%. Printre principalii factori care au contribuit la această situație se numără scumpirea materialelor de construcție, majorarea ratelor ipotecare, reducerea volumului construcțiilor noi (ce a dus la o ofertă limitată) și creșterea achizițiilor de imobile ca investiție pentru a genera venituri suplimentare. În Republica Moldova, la acești factori se adaugă inflația ridicată, criza energetică și alte condiții socio-economice, care au accentuat creșterea prețurilor.

Conform datelor citate, cea mai mare creștere a prețurilor la locuințe în intervalul menționat a fost înregistrată în Ungaria (172,5%), urmată de Lituania (114,2%), Republica Cehă (111,7%) și Portugalia (105,8%). La polul opus, Finlanda a înregistrat cea mai mică majorare, de doar 5,4%.

În cazul pieței imobiliare din Chișinău, Indicele Imobiliar Acces Imobil arată o creștere a prețurilor la apartamente de la 565 euro/m² în 2015 la 1070 euro/m² în 2023, adică un salt de 89,3%. Acest procent este peste media europeană de 48%, însă se apropie de valorile înregistrate în Bulgaria (86,7%), Slovenia (86,2%) sau Olanda (83,3%).

Deși cererea și oferta sunt principalii factori care stabilesc prețurile la imobile, acestea pot varia semnificativ de la o regiune la alta, chiar și în cadrul aceleiași țări. Chișinăul, în particular, atrage capital uman și financiar atât din raioanele Republicii Moldova, cât și din diaspora, acest aflux de cumpărători menținând o cerere constantă și favorizând creșterea prețurilor.

Statisticile confirmă că scumpirea locuințelor nu este un fenomen izolat, ci se încadrează într-un context european mai larg. Totuși, factorii locali – precum inflația, investițiile din diaspora și apetitul ridicat pentru achiziții imobiliare – influențează semnificativ piața din Chișinău, generând majorări mai mari comparativ cu unele state membre ale UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #record #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru a patra lună consecutiv, rușii își retrag economiile din băncile străine și le transferă în conturi din Federația Rusă. În iunie, aceste transferuri nete ale gospodăriilor au depășit ieșirile de bani din țară cu 55 miliarde de ruble (aproape 700 milioane de dolari), potrivit estimărilor preliminare ale Băncii Centrale a Rusiei. Este cel mai mare aflux lunar de fonduri înregistrat de când aceste date sunt publicate, din 2018.

Recordul precedent fusese stabilit în martie, cu un flux net de 46,5 miliarde de ruble. În total, în ultimele patru luni, rușii au readus din străinătate circa 133 miliarde de ruble (peste 1,5 miliarde de dolari). În trecut, direcția banilor era inversă: între 2018 și începutul lui 2024 au existat doar opt luni cu flux net pozitiv către Rusia, iar o serie de mai multe luni consecutive de intrări nu s-a mai văzut niciodată.

Tendința actuală marchează o schimbare majoră după iunie 2022, când BCR a permis transferul a până la 1 milion de dolari pe lună în străinătate. Până la mijlocul lui 2023, rușii au trimis peste 3 trilioane de ruble în băncile nerezidente, însă ritmul a scăzut puternic în a doua jumătate a anului trecut, pe fondul sancțiunilor și al reducerii opțiunilor de transfer.

Schimbarea de direcție a fluxurilor financiare a coincis cu primele convorbiri telefonice dintre Vladimir Putin și Donald Trump, în februarie 2025, care au alimentat speranțele privind încheierea războiului și normalizarea relațiilor cu Occidentul. Acest context a atras capital străin pe piața rusă pentru prima dată de la începutul conflictului și a impulsionat creșterea valorii activelor locale.

Aprecierea rublei și dobânzile ridicate la instrumentele în ruble au făcut ca unele plasamente interne să ofere randamente de până la 20% anual în dolari, potrivit fostului vicepreședinte al BCR, Oleg Viugin. În iunie, banca centrală a redus pentru prima dată din septembrie 2022 rata-cheie, de la 21% la 20%, iar ulterior aceasta a scăzut la 18%.

Pe fondul acestor evoluții, economiile rușilor în băncile străine au coborât la 6,2 trilioane de ruble la 1 iulie 2025 – minimul ultimilor doi ani. Banca centrală subliniază însă că suma reală ar putea fi mai mică, o parte din bani fiind deja cheltuiți pentru consum, importuri sau alte nevoi.

În paralel cu retragerile din băncile străine, rușii continuă să transfere fonduri consistente către brokerii externi – 34,1 miliarde de ruble în iunie, după un record de 52,3 miliarde în mai, iar de la începutul anului aproximativ 175 miliarde de ruble (circa 2 miliarde de dolari).