Chișinăul, noul focar al scumpirilor imobiliare! Prețurile continuă să urce vertiginos

Prețurile la apartamente în Chișinău, dar și la locuințe în general, au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani. Potrivit lui Victor Cernomorcenco de la AaccesImobil, există o percepție în rândul moldovenilor că doar în Republica Moldova costurile locuințelor s-au majorat considerabil. Cu toate acestea, datele publicate de Parlamentul European confirmă că prețurile și chiriile la nivel de locuințe au cunoscut o evoluție ascendentă și în alte țări din Europa.

Astfel, în perioada 2015–2023, prețurile locuințelor în UE au crescut în medie cu 48%. Printre principalii factori care au contribuit la această situație se numără scumpirea materialelor de construcție, majorarea ratelor ipotecare, reducerea volumului construcțiilor noi (ce a dus la o ofertă limitată) și creșterea achizițiilor de imobile ca investiție pentru a genera venituri suplimentare. În Republica Moldova, la acești factori se adaugă inflația ridicată, criza energetică și alte condiții socio-economice, care au accentuat creșterea prețurilor.

Conform datelor citate, cea mai mare creștere a prețurilor la locuințe în intervalul menționat a fost înregistrată în Ungaria (172,5%), urmată de Lituania (114,2%), Republica Cehă (111,7%) și Portugalia (105,8%). La polul opus, Finlanda a înregistrat cea mai mică majorare, de doar 5,4%.

În cazul pieței imobiliare din Chișinău, Indicele Imobiliar Acces Imobil arată o creștere a prețurilor la apartamente de la 565 euro/m² în 2015 la 1070 euro/m² în 2023, adică un salt de 89,3%. Acest procent este peste media europeană de 48%, însă se apropie de valorile înregistrate în Bulgaria (86,7%), Slovenia (86,2%) sau Olanda (83,3%).

Deși cererea și oferta sunt principalii factori care stabilesc prețurile la imobile, acestea pot varia semnificativ de la o regiune la alta, chiar și în cadrul aceleiași țări. Chișinăul, în particular, atrage capital uman și financiar atât din raioanele Republicii Moldova, cât și din diaspora, acest aflux de cumpărători menținând o cerere constantă și favorizând creșterea prețurilor.

Statisticile confirmă că scumpirea locuințelor nu este un fenomen izolat, ci se încadrează într-un context european mai larg. Totuși, factorii locali – precum inflația, investițiile din diaspora și apetitul ridicat pentru achiziții imobiliare – influențează semnificativ piața din Chișinău, generând majorări mai mari comparativ cu unele state membre ale UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #record #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.