Chișinăul și-a redus drastic importurile de gaz prin România

Volumul de gaze exportate importate de către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni a înregistrat o scădere semnificativă, trecând de la o medie zilnică de 13,5 GWh la 5 GWh. De asemenea, cantitatea de gaze care ajunge în Ucraina prin punctul de interconectare de la Isaccea a înregistrat o scădere, de la 57 GWh/zi la 20 GWh/zi. În ciuda acestor schimbări, cantitatea de gaze reexportată spre Ungaria a rămas constantă, la o medie de 66 GWh/zi, arată datele operatorului de transport din România, Transgaz.

De la 1 septembrie, volumele de gaze importate prin punctul de interconectare de la Negru Vodă din România au scăzut semnificativ, de la o medie de 144 GWh/zi în august la 78 GWh/zi.

Aceste schimbări semnificative în volumul de gaze tranzitate prin interconexiunile din Republica Moldova au implicări semnificative pentru operatorul de transport gaze Transgaz din România. În prima jumătate a acestui an, Transgaz a înregistrat venituri considerabile din transportul internațional de gaze și din rezervările de capacitate în punctele de interconectare. Cu toate acestea, scăderea volumelor de gaze ar putea avea un impact negativ asupra veniturilor sale, dacă acestea nu revin la nivelul celor din lunile anterioare.

Totodată, veniturile din transportul internațional ale operatorului Transgaz s-au majorat cu 39% în prima jumătate a acestui an, trecând de la 42,4 milioane de lei la 58,8 milioane de lei. Cu toate acestea, volatilitatea și schimbările semnificative în domeniul transportului de gaze pot reprezenta o provocare pentru companie.

Operatorii de transport gaze din regiunea Europei de Est se confruntă în prezent cu multiple provocări legate de tranzitul și transportul de gaze naturale, iar evoluțiile din Republica Moldova au fost supuse unor schimbări semnificative în ultimele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Transgaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.