Chișinăul și-a redus drastic importurile de gaz prin România

Volumul de gaze exportate importate de către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni a înregistrat o scădere semnificativă, trecând de la o medie zilnică de 13,5 GWh la 5 GWh. De asemenea, cantitatea de gaze care ajunge în Ucraina prin punctul de interconectare de la Isaccea a înregistrat o scădere, de la 57 GWh/zi la 20 GWh/zi. În ciuda acestor schimbări, cantitatea de gaze reexportată spre Ungaria a rămas constantă, la o medie de 66 GWh/zi, arată datele operatorului de transport din România, Transgaz.

De la 1 septembrie, volumele de gaze importate prin punctul de interconectare de la Negru Vodă din România au scăzut semnificativ, de la o medie de 144 GWh/zi în august la 78 GWh/zi.

Aceste schimbări semnificative în volumul de gaze tranzitate prin interconexiunile din Republica Moldova au implicări semnificative pentru operatorul de transport gaze Transgaz din România. În prima jumătate a acestui an, Transgaz a înregistrat venituri considerabile din transportul internațional de gaze și din rezervările de capacitate în punctele de interconectare. Cu toate acestea, scăderea volumelor de gaze ar putea avea un impact negativ asupra veniturilor sale, dacă acestea nu revin la nivelul celor din lunile anterioare.

Totodată, veniturile din transportul internațional ale operatorului Transgaz s-au majorat cu 39% în prima jumătate a acestui an, trecând de la 42,4 milioane de lei la 58,8 milioane de lei. Cu toate acestea, volatilitatea și schimbările semnificative în domeniul transportului de gaze pot reprezenta o provocare pentru companie.

Operatorii de transport gaze din regiunea Europei de Est se confruntă în prezent cu multiple provocări legate de tranzitul și transportul de gaze naturale, iar evoluțiile din Republica Moldova au fost supuse unor schimbări semnificative în ultimele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Transgaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două loturi de parfum de la Viorica-Cosmetic, controlată de milionarul Vasile Chirtoca, au fost declarate neconforme de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Într-un lot, cu termen de valabilitate până la 21 martie 2028 au fost depistate o substanță interzisă în produsele cosmetice. Este vorba de aldehidă 2-(4-terț-butilbenzil) propionică (Butylphenyl Methylpropional – BMHCA

În cel de al doilea lot a fost depistată substanța HYDROXYISOHEXYL 3-CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE, substanță de asemenea interzisă plasării pe piața Republicii Moldova, potrivit aceluiași regulament sanitar.

În aceste condiții, ANSP a dispus retragerea de pe piață, rechemarea de la consumatori și distrugerea ambelor loturi, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.