Chișinăul și-a redus drastic importurile de gaz prin România

Volumul de gaze exportate importate de către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni a înregistrat o scădere semnificativă, trecând de la o medie zilnică de 13,5 GWh la 5 GWh. De asemenea, cantitatea de gaze care ajunge în Ucraina prin punctul de interconectare de la Isaccea a înregistrat o scădere, de la 57 GWh/zi la 20 GWh/zi. În ciuda acestor schimbări, cantitatea de gaze reexportată spre Ungaria a rămas constantă, la o medie de 66 GWh/zi, arată datele operatorului de transport din România, Transgaz.

De la 1 septembrie, volumele de gaze importate prin punctul de interconectare de la Negru Vodă din România au scăzut semnificativ, de la o medie de 144 GWh/zi în august la 78 GWh/zi.

Aceste schimbări semnificative în volumul de gaze tranzitate prin interconexiunile din Republica Moldova au implicări semnificative pentru operatorul de transport gaze Transgaz din România. În prima jumătate a acestui an, Transgaz a înregistrat venituri considerabile din transportul internațional de gaze și din rezervările de capacitate în punctele de interconectare. Cu toate acestea, scăderea volumelor de gaze ar putea avea un impact negativ asupra veniturilor sale, dacă acestea nu revin la nivelul celor din lunile anterioare.

Totodată, veniturile din transportul internațional ale operatorului Transgaz s-au majorat cu 39% în prima jumătate a acestui an, trecând de la 42,4 milioane de lei la 58,8 milioane de lei. Cu toate acestea, volatilitatea și schimbările semnificative în domeniul transportului de gaze pot reprezenta o provocare pentru companie.

Operatorii de transport gaze din regiunea Europei de Est se confruntă în prezent cu multiple provocări legate de tranzitul și transportul de gaze naturale, iar evoluțiile din Republica Moldova au fost supuse unor schimbări semnificative în ultimele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Transgaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.