Chișinăul și-a redus drastic importurile de gaz prin România

Volumul de gaze exportate importate de către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni a înregistrat o scădere semnificativă, trecând de la o medie zilnică de 13,5 GWh la 5 GWh. De asemenea, cantitatea de gaze care ajunge în Ucraina prin punctul de interconectare de la Isaccea a înregistrat o scădere, de la 57 GWh/zi la 20 GWh/zi. În ciuda acestor schimbări, cantitatea de gaze reexportată spre Ungaria a rămas constantă, la o medie de 66 GWh/zi, arată datele operatorului de transport din România, Transgaz.

De la 1 septembrie, volumele de gaze importate prin punctul de interconectare de la Negru Vodă din România au scăzut semnificativ, de la o medie de 144 GWh/zi în august la 78 GWh/zi.

Aceste schimbări semnificative în volumul de gaze tranzitate prin interconexiunile din Republica Moldova au implicări semnificative pentru operatorul de transport gaze Transgaz din România. În prima jumătate a acestui an, Transgaz a înregistrat venituri considerabile din transportul internațional de gaze și din rezervările de capacitate în punctele de interconectare. Cu toate acestea, scăderea volumelor de gaze ar putea avea un impact negativ asupra veniturilor sale, dacă acestea nu revin la nivelul celor din lunile anterioare.

Totodată, veniturile din transportul internațional ale operatorului Transgaz s-au majorat cu 39% în prima jumătate a acestui an, trecând de la 42,4 milioane de lei la 58,8 milioane de lei. Cu toate acestea, volatilitatea și schimbările semnificative în domeniul transportului de gaze pot reprezenta o provocare pentru companie.

Operatorii de transport gaze din regiunea Europei de Est se confruntă în prezent cu multiple provocări legate de tranzitul și transportul de gaze naturale, iar evoluțiile din Republica Moldova au fost supuse unor schimbări semnificative în ultimele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Transgaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.