Chișinăul și-a redus drastic importurile de gaz prin România

Volumul de gaze exportate importate de către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni a înregistrat o scădere semnificativă, trecând de la o medie zilnică de 13,5 GWh la 5 GWh. De asemenea, cantitatea de gaze care ajunge în Ucraina prin punctul de interconectare de la Isaccea a înregistrat o scădere, de la 57 GWh/zi la 20 GWh/zi. În ciuda acestor schimbări, cantitatea de gaze reexportată spre Ungaria a rămas constantă, la o medie de 66 GWh/zi, arată datele operatorului de transport din România, Transgaz.

De la 1 septembrie, volumele de gaze importate prin punctul de interconectare de la Negru Vodă din România au scăzut semnificativ, de la o medie de 144 GWh/zi în august la 78 GWh/zi.

Aceste schimbări semnificative în volumul de gaze tranzitate prin interconexiunile din Republica Moldova au implicări semnificative pentru operatorul de transport gaze Transgaz din România. În prima jumătate a acestui an, Transgaz a înregistrat venituri considerabile din transportul internațional de gaze și din rezervările de capacitate în punctele de interconectare. Cu toate acestea, scăderea volumelor de gaze ar putea avea un impact negativ asupra veniturilor sale, dacă acestea nu revin la nivelul celor din lunile anterioare.

Totodată, veniturile din transportul internațional ale operatorului Transgaz s-au majorat cu 39% în prima jumătate a acestui an, trecând de la 42,4 milioane de lei la 58,8 milioane de lei. Cu toate acestea, volatilitatea și schimbările semnificative în domeniul transportului de gaze pot reprezenta o provocare pentru companie.

Operatorii de transport gaze din regiunea Europei de Est se confruntă în prezent cu multiple provocări legate de tranzitul și transportul de gaze naturale, iar evoluțiile din Republica Moldova au fost supuse unor schimbări semnificative în ultimele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Transgaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Republica Moldova se confruntă cu un deficit al balanței comerciale care a depășit 30% din PIB, Statele Unite ale Americii au reușit în 2025 una dintre cele mai spectaculoase corecții comerciale din ultimele decenii. Analiza economistului Veaceslav Ioniță arată un contrast dur între direcția marilor economii și vulnerabilitățile tot mai profunde ale economiei moldovenești.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani deficitul comercial trimestrial al SUA oscila între 200 și 280 de miliarde de dolari. Însă în trimestrul IV al anului 2025, acesta a coborât brusc la aproximativ 70 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o reducere de aproape patru ori într-un singur trimestru.

La nivel anual, Statele Unite au încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de circa 680 de miliarde de dolari. Deși valoarea absolută rămâne mare, raportarea la produsul intern brut schimbă radical perspectiva. Dacă în perioada 2020–2022 deficitul comercial american era situat la 3,5–3,7% din PIB, în 2025 acesta a fost redus la aproximativ 2,2% din PIB. Este cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 30 de ani, comparabil doar cu anul 1997, înainte de accelerarea globalizării și a externalizării masive a producției.

„Deficitul comercial al SUA nu a dispărut, dar a devenit gestionabil. Pentru o economie de talia Statelor Unite, 2,2% din PIB nu mai reprezintă o vulnerabilitate strategică, ci un dezechilibru controlat”, subliniază Veaceslav Ioniță. Potrivit economistului, această evoluție marchează o schimbare clară de paradigmă: deficitul comercial nu mai este tratat ca un cost inevitabil al globalizării, ci ca o problemă economică și geopolitică ce trebuie corectată.

Această schimbare are implicații globale. Marile economii transmit semnalul că reducerea deficitelor comerciale devine un obiectiv strategic. Franța a început deja să se adapteze, Germania urmează, iar alte state mari vor intra în aceeași logică, ceea ce va declanșa o competiție dură pentru echilibrarea comerțului extern.

În acest context, comparația cu Republica Moldova este, potrivit analizei, una „care doare”. În 2025, deficitul balanței comerciale a Moldovei a depășit 30% din PIB. Chiar dacă economiile mici tind să aibă deficite mai mari, un asemenea nivel nu mai poate fi calificat drept un simplu dezechilibru structural, ci reprezintă o vulnerabilitate majoră. Raportat la dimensiunea economiei, Moldova funcționează cu un deficit de aproape 15 ori mai mare decât cel considerat o realizare istorică pentru SUA.

Veaceslav Ioniță subliniază că Moldova nu dispune de instrumentele Statelor Unite – nu are o monedă de rezervă globală, o piață internă uriașă sau capacitatea de a influența regulile comerțului mondial. „Însă lecția americană nu este despre instrumente, ci despre direcție”, notează economistul.

Într-o lume în care marile economii își reduc agresiv deficitele comerciale, Republica Moldova riscă să rămână extrem de expusă riscurilor valutare, financiare și sociale. Concluzia analizei este tranșantă: reducerea deficitului balanței comerciale trebuie să devină un obiectiv economic strategic pentru Moldova, nu din motive ideologice, ci din rațiuni de supraviețuire economică într-un mediu global tot mai dur și competitiv.