Christine Lagarde dezvăluie că fiul ei şi-a pierdut banii investiţi în criptomonede

Nimeni nu este profet în ţara sa, nici măcar preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a recunoscut vineri că fiul ei şi-a pierdut „aproape toţi” banii pe care i-a investit în active cripto, în pofida a numeroase avertismente, transmite Reuters.

Lagarde este de mult timp un critic al criptomondelor, pe care le consideră speculative, fără valoare şi un instrument folosit deseori de infractori pentru activităţi ilicite.

„M-a ignorat complet, ceea ce este dreptul lui”, a spus Lagarde la o întâlnire cu un grup de studenţi organizată la Frankfurt. „Şi apoi a pierdut aproape toţi banii pe care i-a investit”, a adăugat preşedintele BCE.

„Nu este vorba de sume mari dar a pierdut aproape 60% din ce investise. Aşa că atunci când am avut o nouă discuţie cu el despre acest subiect, a recunoscut, fără tragere de inimă, că am avut dreptate”, a adăugat Lagarde.

Preşedinta BCE are doi fii cu vârsta de peste 30 de ani dar nu a precizat despre care dintre ei este vorba.

BCE a cerut o reglementare la nivel mondial pentru activele cripto, în ideea de a-i proteja pe consumatorii care nu sunt conştienţi de riscuri şi totodată pentru a închide o portiţă care poate fi utilizată pentru a direcţiona fonduri către terorişti sau care permite infractorilor să îşi spele banii.

Îngrijorările că monedele emise de entităţi private ar putea înlocui banii guvernamentali se numără printre motivele pentru care BCE a lansat propriul său proiect de euro digital, însă mai sunt mulţi ani până când instituţia de la Frankfurt va emite bani digitali.

Luna trecută, BCE a lansat „faza pregătitoare” pentru un euro digital dar a precizat că va avea nevoie de aproximativ doi ani până când va fi în măsură să decidă dacă va introduce sau nu o monedă digitală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagarde #cripto #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.