Cifrele care lovesc în declarațiile lui Bolea! Doar 3 din 10 pasageri, care au zburat din Chișinău, sunt moldoveni

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a înregistrat în primele zece luni ale anului 2025 cel mai mare flux de pasageri din istoria sa. Potrivit datelor oferite de Poliția de Frontieră pentru bani.md, în perioada ianuarie–octombrie 5,36 milioane de pasageri au zburat de la Chișinău, cu aproape 1,7 milioane mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru prima dată, cetățenii ucraineni au depășit atât moldovenii, cât și românii. Moldovenii, care tradițional ocupau primul loc, au coborât pe poziția a doua, iar cetățenii români rămân pe trei, ceea ce a dus la cea mai mare creștere procentuală din Uniunea Europeană.

TOP 10 țări după numărul de traversări (ianuarie–octombrie 2025)

Ucraina – 1.682.084 traversări (31,38%)
Republica Moldova – 1.509.655 traversări (28,16%)
România – 1.178.605 traversări (21,99%)
Rusia – 132.140 traversări (2,46%)
Israel – 123.106 traversări (2,30%)
Italia – 117.184 traversări (2,19%)
Statele Unite ale Americii – 70.260 traversări (1,31%)
Germania – 56.534 traversări (1,05%)
Turcia – 53.830 traversări (1,00%)
Regatul Unit – 48.210 traversări (0,90%)

Datele arată că aeroportul se transformă într-un hub internațional, cu aproape 72% dintre pasageri având cetățenie străină în 2025, o proporție mai mare decât în anul precedent.

La fârșitull lunii octombrie, într-o conferință de presă, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea a menționat că, în ritmul actual, traficul de pasageri ar putea depăși 6 milioane până la sfârșitul anului. Oficialul a precizat că 25–30% dintre pasageri sunt cetățeni ucraineni, iar restul sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chsinau #pasageri #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.