Cifrele care lovesc în declarațiile lui Bolea! Doar 3 din 10 pasageri, care au zburat din Chișinău, sunt moldoveni

13 Nov. 2025, 17:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2025, 17:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a înregistrat în primele zece luni ale anului 2025 cel mai mare flux de pasageri din istoria sa. Potrivit datelor oferite de Poliția de Frontieră pentru bani.md, în perioada ianuarie–octombrie 5,36 milioane de pasageri au zburat de la Chișinău, cu aproape 1,7 milioane mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru prima dată, cetățenii ucraineni au depășit atât moldovenii, cât și românii. Moldovenii, care tradițional ocupau primul loc, au coborât pe poziția a doua, iar cetățenii români rămân pe trei, ceea ce a dus la cea mai mare creștere procentuală din Uniunea Europeană.

TOP 10 țări după numărul de traversări (ianuarie–octombrie 2025)

Ucraina – 1.682.084 traversări (31,38%)
Republica Moldova – 1.509.655 traversări (28,16%)
România – 1.178.605 traversări (21,99%)
Rusia – 132.140 traversări (2,46%)
Israel – 123.106 traversări (2,30%)
Italia – 117.184 traversări (2,19%)
Statele Unite ale Americii – 70.260 traversări (1,31%)
Germania – 56.534 traversări (1,05%)
Turcia – 53.830 traversări (1,00%)
Regatul Unit – 48.210 traversări (0,90%)

Datele arată că aeroportul se transformă într-un hub internațional, cu aproape 72% dintre pasageri având cetățenie străină în 2025, o proporție mai mare decât în anul precedent.

La fârșitull lunii octombrie, într-o conferință de presă, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea a menționat că, în ritmul actual, traficul de pasageri ar putea depăși 6 milioane până la sfârșitul anului. Oficialul a precizat că 25–30% dintre pasageri sunt cetățeni ucraineni, iar restul sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!