Cifrele care lovesc în declarațiile lui Bolea! Doar 3 din 10 pasageri, care au zburat din Chișinău, sunt moldoveni

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a înregistrat în primele zece luni ale anului 2025 cel mai mare flux de pasageri din istoria sa. Potrivit datelor oferite de Poliția de Frontieră pentru bani.md, în perioada ianuarie–octombrie 5,36 milioane de pasageri au zburat de la Chișinău, cu aproape 1,7 milioane mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru prima dată, cetățenii ucraineni au depășit atât moldovenii, cât și românii. Moldovenii, care tradițional ocupau primul loc, au coborât pe poziția a doua, iar cetățenii români rămân pe trei, ceea ce a dus la cea mai mare creștere procentuală din Uniunea Europeană.

TOP 10 țări după numărul de traversări (ianuarie–octombrie 2025)

Ucraina – 1.682.084 traversări (31,38%)
Republica Moldova – 1.509.655 traversări (28,16%)
România – 1.178.605 traversări (21,99%)
Rusia – 132.140 traversări (2,46%)
Israel – 123.106 traversări (2,30%)
Italia – 117.184 traversări (2,19%)
Statele Unite ale Americii – 70.260 traversări (1,31%)
Germania – 56.534 traversări (1,05%)
Turcia – 53.830 traversări (1,00%)
Regatul Unit – 48.210 traversări (0,90%)

Datele arată că aeroportul se transformă într-un hub internațional, cu aproape 72% dintre pasageri având cetățenie străină în 2025, o proporție mai mare decât în anul precedent.

La fârșitull lunii octombrie, într-o conferință de presă, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea a menționat că, în ritmul actual, traficul de pasageri ar putea depăși 6 milioane până la sfârșitul anului. Oficialul a precizat că 25–30% dintre pasageri sunt cetățeni ucraineni, iar restul sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chsinau #pasageri #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.