Cine controlează piața exporturilor de orz în Republica Moldova?

Pentru sezonul 2022/2025, suprafața însămânțată cu orz de toamnă și primăvară atinge 64,2 mii hectare, cu 6,5% mai mult comparativ cu sezonul precedent. Cu toate acestea, randamentul mediu se estimează a fi de 3,35 tone pe hectar, ceea ce reprezintă o scădere de 16,25% față de rezultatele 2023/2024, când randamentul a fost de 4 tone pe hectar. Prin urmare, recolta globală așteptată de orz pentru anul curent este de 210-220 mii tone, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În 2023, Republica Moldova a exportat 149 745 tone de orz, de 4,2 ori mai mult față de 2022, când au fost exportate 35 637 tone. Totuși, cantitatea exportată în 2023 este cu 18,1% mai mică comparativ cu 2021, când s-au exportat 182 863 tone. Prețul mediu de export al orzului în 2023 a atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, fiind de 3,25 lei/kg. În primul semestru 2024, prețul mediu a rămas practic la același nivel – 3,24 lei/kg. Cantitatea exportată în primul semestru 2024 este de 33 925 tone, de 2 ori mai mult ca în perioada similară a anului precedent.

„Privit pe sezon în parte, în perioada 2023/2024 (din iulie 2023 până iunie 2024) au fost exportate 167 206 tone orz. Luând în considerare recolta globală de 243 000 tone (mărită în urma rezultatelor efective la finele sezonului) și consumul intern, în stocurile țării mai rămân încă circa 50 000 tone de orz din sezonul precedent”, spune Rija.

Ce ține de prețul mediu de export la orz pe luni, în iunie 2024 valoarea a coborât la 2,84 lei/kg. Aceasta reprezintă o scădere notabilă față de lunile precedente, când prețul era de 3,06 lei/kg în mai 2024 și de 3,78 lei/kg în aprilie 2024. Pe intern, prețul de vânzare a orzului variază la moment între 2,40-2,70 lei/kg în funcție de regiune.

Din cele 149,7 mii tone orz exportate în 2023, 97% au revenit primelor 20 companii-lideri. Pe primul loc, cu o cotă de 15%, s-a plasat compania Agrofloris-Nord SRL (controlată de milioanrul cerealier Vaja Jhashi) cu un volum total exportat de 22 698 tone. Două companii dețin cote egale de 14% – Demir-Agro SRL – frima fratelui Irinei Vlah – (21 357 tone) și Orom-Imexpo SRL (21 218 tone). În anul 2024, lider în exporturile de orz este Orom-Imexpo SRL (9 075 tone), urmată de Demir-Agro SRL (6 614 tone).

În 2023, circa 64% din totalul de orz exportat de Republica Moldova a fost asimilat de România (95 mii tone), urmată de Cipru (24 mii tone), Spania (18,7 mii tone) și Singapore (8,4 mii tone). În primul semestru 2024, prima destinație este Cipru (14 460 tone), urmată de România (8 033 tone).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orz #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat