Cine controlează piața exporturilor de orz în Republica Moldova?

Pentru sezonul 2022/2025, suprafața însămânțată cu orz de toamnă și primăvară atinge 64,2 mii hectare, cu 6,5% mai mult comparativ cu sezonul precedent. Cu toate acestea, randamentul mediu se estimează a fi de 3,35 tone pe hectar, ceea ce reprezintă o scădere de 16,25% față de rezultatele 2023/2024, când randamentul a fost de 4 tone pe hectar. Prin urmare, recolta globală așteptată de orz pentru anul curent este de 210-220 mii tone, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În 2023, Republica Moldova a exportat 149 745 tone de orz, de 4,2 ori mai mult față de 2022, când au fost exportate 35 637 tone. Totuși, cantitatea exportată în 2023 este cu 18,1% mai mică comparativ cu 2021, când s-au exportat 182 863 tone. Prețul mediu de export al orzului în 2023 a atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, fiind de 3,25 lei/kg. În primul semestru 2024, prețul mediu a rămas practic la același nivel – 3,24 lei/kg. Cantitatea exportată în primul semestru 2024 este de 33 925 tone, de 2 ori mai mult ca în perioada similară a anului precedent.

„Privit pe sezon în parte, în perioada 2023/2024 (din iulie 2023 până iunie 2024) au fost exportate 167 206 tone orz. Luând în considerare recolta globală de 243 000 tone (mărită în urma rezultatelor efective la finele sezonului) și consumul intern, în stocurile țării mai rămân încă circa 50 000 tone de orz din sezonul precedent”, spune Rija.

Ce ține de prețul mediu de export la orz pe luni, în iunie 2024 valoarea a coborât la 2,84 lei/kg. Aceasta reprezintă o scădere notabilă față de lunile precedente, când prețul era de 3,06 lei/kg în mai 2024 și de 3,78 lei/kg în aprilie 2024. Pe intern, prețul de vânzare a orzului variază la moment între 2,40-2,70 lei/kg în funcție de regiune.

Din cele 149,7 mii tone orz exportate în 2023, 97% au revenit primelor 20 companii-lideri. Pe primul loc, cu o cotă de 15%, s-a plasat compania Agrofloris-Nord SRL (controlată de milioanrul cerealier Vaja Jhashi) cu un volum total exportat de 22 698 tone. Două companii dețin cote egale de 14% – Demir-Agro SRL – frima fratelui Irinei Vlah – (21 357 tone) și Orom-Imexpo SRL (21 218 tone). În anul 2024, lider în exporturile de orz este Orom-Imexpo SRL (9 075 tone), urmată de Demir-Agro SRL (6 614 tone).

În 2023, circa 64% din totalul de orz exportat de Republica Moldova a fost asimilat de România (95 mii tone), urmată de Cipru (24 mii tone), Spania (18,7 mii tone) și Singapore (8,4 mii tone). În primul semestru 2024, prima destinație este Cipru (14 460 tone), urmată de România (8 033 tone).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orz #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele cu averi mari aleg tot mai des să se stabilească în state precum Cipru, Italia, Grecia și Elveția, în timp ce țări considerate până de curând principalele destinații europene pentru capital și investiții – Regatul Unit, Germania și Franța – pierd teren în competiția pentru atragerea rezidenților bogați.

Concluzia aparține raportului Henley Private Wealth Migration Report 2026, realizat de compania internațională de consultanță Henley & Partners, specializată în programe de rezidență și cetățenie prin investiții.

Noul studiu renunță la metodologia clasică de numărare a milionarilor care se mută dintr-o țară în alta și introduce un indice al competitivității mobilității averii, calculat pe o scară de la 0 la 100. Clasamentul ia în considerare factori precum fiscalitatea, statul de drept, stabilitatea politică și calitatea vieții.

În Europa, Cipru ocupă primul loc, cu un scor de 73,5 puncte, urmat de Țările de Jos (72,8), Portugalia (72,5) și Italia (72,3). Elveția și Grecia completează topul cu 70,8 și, respectiv, 70,5 puncte.

Raportul evidențiază însă Italia, Grecia și Elveția drept principalele beneficiare ale noii tendințe de relocare a averilor. Italia atrage investitorii prin regimul fiscal favorabil pentru noii rezidenți și prin accesul la piața Uniunii Europene, în timp ce Milano își consolidează statutul de centru financiar pentru administrarea marilor averi.

Grecia profită de schimbările intervenite pe piața programelor de investiții pentru obținerea rezidenței, după ce Spania și Portugalia au restrâns sau modificat programele de tip „viză de aur”.

Elveția continuă să fie preferată de persoanele care caută stabilitate și protecția capitalului într-un context geopolitic tot mai volatil.

În paralel, raportul indică o presiune crescândă asupra Regatului Unit. Numărul solicitărilor de rezidență și cetățenie alternativă din partea persoanelor cu domiciliul în Marea Britanie a crescut cu 15% între 2024 și 2025.

Tendințe similare sunt observate și în Germania și Franța. Solicitările venite din partea cetățenilor germani au crescut cu 16% între sfârșitul anului 2025 și începutul lui 2026, în timp ce Franța a urcat rapid în clasamentul naționalităților care caută opțiuni de relocare.

La nivel global, Emiratele Arabe Unite rămân una dintre cele mai atractive destinații pentru persoanele cu averi mari, obținând un scor de 85,3 puncte. Singapore conduce clasamentul mondial al liderilor globali, cu 79,5 puncte, fiind urmat de Noua Zeelandă.

Statele Unite reprezintă, potrivit autorilor raportului, un caz aparte. Deși sunt cel mai mare generator de avere din lume, numărul americanilor bogați care caută rezidență sau cetățenie în alte țări s-a dublat în 2025. Aproape jumătate dintre cereri vizează programe europene, semn că tot mai mulți investitori americani caută opțiuni de diversificare și protecție a patrimoniului în afara SUA.