Cine controlează piața exporturilor de orz în Republica Moldova?

Pentru sezonul 2022/2025, suprafața însămânțată cu orz de toamnă și primăvară atinge 64,2 mii hectare, cu 6,5% mai mult comparativ cu sezonul precedent. Cu toate acestea, randamentul mediu se estimează a fi de 3,35 tone pe hectar, ceea ce reprezintă o scădere de 16,25% față de rezultatele 2023/2024, când randamentul a fost de 4 tone pe hectar. Prin urmare, recolta globală așteptată de orz pentru anul curent este de 210-220 mii tone, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În 2023, Republica Moldova a exportat 149 745 tone de orz, de 4,2 ori mai mult față de 2022, când au fost exportate 35 637 tone. Totuși, cantitatea exportată în 2023 este cu 18,1% mai mică comparativ cu 2021, când s-au exportat 182 863 tone. Prețul mediu de export al orzului în 2023 a atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, fiind de 3,25 lei/kg. În primul semestru 2024, prețul mediu a rămas practic la același nivel – 3,24 lei/kg. Cantitatea exportată în primul semestru 2024 este de 33 925 tone, de 2 ori mai mult ca în perioada similară a anului precedent.

„Privit pe sezon în parte, în perioada 2023/2024 (din iulie 2023 până iunie 2024) au fost exportate 167 206 tone orz. Luând în considerare recolta globală de 243 000 tone (mărită în urma rezultatelor efective la finele sezonului) și consumul intern, în stocurile țării mai rămân încă circa 50 000 tone de orz din sezonul precedent”, spune Rija.

Ce ține de prețul mediu de export la orz pe luni, în iunie 2024 valoarea a coborât la 2,84 lei/kg. Aceasta reprezintă o scădere notabilă față de lunile precedente, când prețul era de 3,06 lei/kg în mai 2024 și de 3,78 lei/kg în aprilie 2024. Pe intern, prețul de vânzare a orzului variază la moment între 2,40-2,70 lei/kg în funcție de regiune.

Din cele 149,7 mii tone orz exportate în 2023, 97% au revenit primelor 20 companii-lideri. Pe primul loc, cu o cotă de 15%, s-a plasat compania Agrofloris-Nord SRL (controlată de milioanrul cerealier Vaja Jhashi) cu un volum total exportat de 22 698 tone. Două companii dețin cote egale de 14% – Demir-Agro SRL – frima fratelui Irinei Vlah – (21 357 tone) și Orom-Imexpo SRL (21 218 tone). În anul 2024, lider în exporturile de orz este Orom-Imexpo SRL (9 075 tone), urmată de Demir-Agro SRL (6 614 tone).

În 2023, circa 64% din totalul de orz exportat de Republica Moldova a fost asimilat de România (95 mii tone), urmată de Cipru (24 mii tone), Spania (18,7 mii tone) și Singapore (8,4 mii tone). În primul semestru 2024, prima destinație este Cipru (14 460 tone), urmată de România (8 033 tone).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orz #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.