Cine controlează piața exporturilor de orz în Republica Moldova?

Pentru sezonul 2022/2025, suprafața însămânțată cu orz de toamnă și primăvară atinge 64,2 mii hectare, cu 6,5% mai mult comparativ cu sezonul precedent. Cu toate acestea, randamentul mediu se estimează a fi de 3,35 tone pe hectar, ceea ce reprezintă o scădere de 16,25% față de rezultatele 2023/2024, când randamentul a fost de 4 tone pe hectar. Prin urmare, recolta globală așteptată de orz pentru anul curent este de 210-220 mii tone, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În 2023, Republica Moldova a exportat 149 745 tone de orz, de 4,2 ori mai mult față de 2022, când au fost exportate 35 637 tone. Totuși, cantitatea exportată în 2023 este cu 18,1% mai mică comparativ cu 2021, când s-au exportat 182 863 tone. Prețul mediu de export al orzului în 2023 a atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, fiind de 3,25 lei/kg. În primul semestru 2024, prețul mediu a rămas practic la același nivel – 3,24 lei/kg. Cantitatea exportată în primul semestru 2024 este de 33 925 tone, de 2 ori mai mult ca în perioada similară a anului precedent.

„Privit pe sezon în parte, în perioada 2023/2024 (din iulie 2023 până iunie 2024) au fost exportate 167 206 tone orz. Luând în considerare recolta globală de 243 000 tone (mărită în urma rezultatelor efective la finele sezonului) și consumul intern, în stocurile țării mai rămân încă circa 50 000 tone de orz din sezonul precedent”, spune Rija.

Ce ține de prețul mediu de export la orz pe luni, în iunie 2024 valoarea a coborât la 2,84 lei/kg. Aceasta reprezintă o scădere notabilă față de lunile precedente, când prețul era de 3,06 lei/kg în mai 2024 și de 3,78 lei/kg în aprilie 2024. Pe intern, prețul de vânzare a orzului variază la moment între 2,40-2,70 lei/kg în funcție de regiune.

Din cele 149,7 mii tone orz exportate în 2023, 97% au revenit primelor 20 companii-lideri. Pe primul loc, cu o cotă de 15%, s-a plasat compania Agrofloris-Nord SRL (controlată de milioanrul cerealier Vaja Jhashi) cu un volum total exportat de 22 698 tone. Două companii dețin cote egale de 14% – Demir-Agro SRL – frima fratelui Irinei Vlah – (21 357 tone) și Orom-Imexpo SRL (21 218 tone). În anul 2024, lider în exporturile de orz este Orom-Imexpo SRL (9 075 tone), urmată de Demir-Agro SRL (6 614 tone).

În 2023, circa 64% din totalul de orz exportat de Republica Moldova a fost asimilat de România (95 mii tone), urmată de Cipru (24 mii tone), Spania (18,7 mii tone) și Singapore (8,4 mii tone). În primul semestru 2024, prima destinație este Cipru (14 460 tone), urmată de România (8 033 tone).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orz #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.