Cine controlează piața exporturilor de orz în Republica Moldova?

Pentru sezonul 2022/2025, suprafața însămânțată cu orz de toamnă și primăvară atinge 64,2 mii hectare, cu 6,5% mai mult comparativ cu sezonul precedent. Cu toate acestea, randamentul mediu se estimează a fi de 3,35 tone pe hectar, ceea ce reprezintă o scădere de 16,25% față de rezultatele 2023/2024, când randamentul a fost de 4 tone pe hectar. Prin urmare, recolta globală așteptată de orz pentru anul curent este de 210-220 mii tone, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În 2023, Republica Moldova a exportat 149 745 tone de orz, de 4,2 ori mai mult față de 2022, când au fost exportate 35 637 tone. Totuși, cantitatea exportată în 2023 este cu 18,1% mai mică comparativ cu 2021, când s-au exportat 182 863 tone. Prețul mediu de export al orzului în 2023 a atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, fiind de 3,25 lei/kg. În primul semestru 2024, prețul mediu a rămas practic la același nivel – 3,24 lei/kg. Cantitatea exportată în primul semestru 2024 este de 33 925 tone, de 2 ori mai mult ca în perioada similară a anului precedent.

„Privit pe sezon în parte, în perioada 2023/2024 (din iulie 2023 până iunie 2024) au fost exportate 167 206 tone orz. Luând în considerare recolta globală de 243 000 tone (mărită în urma rezultatelor efective la finele sezonului) și consumul intern, în stocurile țării mai rămân încă circa 50 000 tone de orz din sezonul precedent”, spune Rija.

Ce ține de prețul mediu de export la orz pe luni, în iunie 2024 valoarea a coborât la 2,84 lei/kg. Aceasta reprezintă o scădere notabilă față de lunile precedente, când prețul era de 3,06 lei/kg în mai 2024 și de 3,78 lei/kg în aprilie 2024. Pe intern, prețul de vânzare a orzului variază la moment între 2,40-2,70 lei/kg în funcție de regiune.

Din cele 149,7 mii tone orz exportate în 2023, 97% au revenit primelor 20 companii-lideri. Pe primul loc, cu o cotă de 15%, s-a plasat compania Agrofloris-Nord SRL (controlată de milioanrul cerealier Vaja Jhashi) cu un volum total exportat de 22 698 tone. Două companii dețin cote egale de 14% – Demir-Agro SRL – frima fratelui Irinei Vlah – (21 357 tone) și Orom-Imexpo SRL (21 218 tone). În anul 2024, lider în exporturile de orz este Orom-Imexpo SRL (9 075 tone), urmată de Demir-Agro SRL (6 614 tone).

În 2023, circa 64% din totalul de orz exportat de Republica Moldova a fost asimilat de România (95 mii tone), urmată de Cipru (24 mii tone), Spania (18,7 mii tone) și Singapore (8,4 mii tone). În primul semestru 2024, prima destinație este Cipru (14 460 tone), urmată de România (8 033 tone).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orz #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.