Cine controlează piața exporturilor de orz în Republica Moldova?

Pentru sezonul 2022/2025, suprafața însămânțată cu orz de toamnă și primăvară atinge 64,2 mii hectare, cu 6,5% mai mult comparativ cu sezonul precedent. Cu toate acestea, randamentul mediu se estimează a fi de 3,35 tone pe hectar, ceea ce reprezintă o scădere de 16,25% față de rezultatele 2023/2024, când randamentul a fost de 4 tone pe hectar. Prin urmare, recolta globală așteptată de orz pentru anul curent este de 210-220 mii tone, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În 2023, Republica Moldova a exportat 149 745 tone de orz, de 4,2 ori mai mult față de 2022, când au fost exportate 35 637 tone. Totuși, cantitatea exportată în 2023 este cu 18,1% mai mică comparativ cu 2021, când s-au exportat 182 863 tone. Prețul mediu de export al orzului în 2023 a atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, fiind de 3,25 lei/kg. În primul semestru 2024, prețul mediu a rămas practic la același nivel – 3,24 lei/kg. Cantitatea exportată în primul semestru 2024 este de 33 925 tone, de 2 ori mai mult ca în perioada similară a anului precedent.

„Privit pe sezon în parte, în perioada 2023/2024 (din iulie 2023 până iunie 2024) au fost exportate 167 206 tone orz. Luând în considerare recolta globală de 243 000 tone (mărită în urma rezultatelor efective la finele sezonului) și consumul intern, în stocurile țării mai rămân încă circa 50 000 tone de orz din sezonul precedent”, spune Rija.

Ce ține de prețul mediu de export la orz pe luni, în iunie 2024 valoarea a coborât la 2,84 lei/kg. Aceasta reprezintă o scădere notabilă față de lunile precedente, când prețul era de 3,06 lei/kg în mai 2024 și de 3,78 lei/kg în aprilie 2024. Pe intern, prețul de vânzare a orzului variază la moment între 2,40-2,70 lei/kg în funcție de regiune.

Din cele 149,7 mii tone orz exportate în 2023, 97% au revenit primelor 20 companii-lideri. Pe primul loc, cu o cotă de 15%, s-a plasat compania Agrofloris-Nord SRL (controlată de milioanrul cerealier Vaja Jhashi) cu un volum total exportat de 22 698 tone. Două companii dețin cote egale de 14% – Demir-Agro SRL – frima fratelui Irinei Vlah – (21 357 tone) și Orom-Imexpo SRL (21 218 tone). În anul 2024, lider în exporturile de orz este Orom-Imexpo SRL (9 075 tone), urmată de Demir-Agro SRL (6 614 tone).

În 2023, circa 64% din totalul de orz exportat de Republica Moldova a fost asimilat de România (95 mii tone), urmată de Cipru (24 mii tone), Spania (18,7 mii tone) și Singapore (8,4 mii tone). În primul semestru 2024, prima destinație este Cipru (14 460 tone), urmată de România (8 033 tone).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orz #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Potrivit celui mai recent studiu Deloitte, cele mai bogate familii din lume vor ajunge să controleze averi de 9.500 mii mld. dolari până în 2023, pe măsură ce firmele de wealth management ale miliardarilor se dezvoltă agresiv şi ajung să rivalizeze cu fondurile de investiţii, scrie Bloomberg.

Spre comparaţie, economii puternic dezvoltate din Europa precum Marea Britanie, Germania sau Franţa controlează împreună aproximativ 9 mii mld. dolari.

Conform raportului, această cifră ar reprezenta un salt de 73% faţă de suma actuală estimată la 5,5 mii mld. dolari controlată de şefii afacerilor de familie. Se preconizează că numărul firmelor de investiţii controlate de bogaţi va creşte cu o treime în aceeaşi perioadă, depăşind 10.000 de unităţi.

Firmele de wealth management îşi fac tot mai des loc în piaţă şi ajungă să influenţeze alte companii, fiind în unele cazuri responsabile de schimbarea unui CEO şi de noile direcţii pe care un business le adoptă.

Regulile mai permisive impuse acestor firme şi potenţialul ca comportamentul lor investiţional să aibă un impact toxic au fost pe deplin puse în evidenţă de implozia din 2021 a gigantului de investiţii Archegos Capital Management al lui Bill Hwang.

Firmele de wealth management ale bogaţilor intervievate în raportul Deloitte aveau în medie doar 15 angajaţi, gestionând active în valoare de 2 miliarde de dolari. Doar aproximativ o treime erau conduse de o persoană din afara familiei.

„Poate fi cu siguranţă riscant să gestionezi o avere atât de mare. Firmele de investiţii ale miliardarilor trebuie să fie foarte atente în privinţa persoanelor pe care le aduc în boardul companiei” declarat Rebecca Gooch, şef global al departamentului de analiză pentru Deloitte Private.