Cine este miliardarul care şi-a mărit averea cu peste 40 de miliarde de dolari, mai mult decât toţi super-bogaţii

02 Iun. 2023, 10:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iun. 2023, 10:34 // Actual //  bani.md

În 2022, Mark Zuckerberg a pariat totul pe metaverse – un proiect de realitate virtuală – care l-a costat enorm, averea miliardarului prăbuşindu-se cu peste 100 mld. dolari. În 2023, Zuckerberg a reuşit să revină în lumina reflectoarelor după ce averea sa a marcat un salt de 44 miliarde de dolari, mai mult decât au câştigat toţi super-bogaţii lumii în acest an, scrie Bloomberg.

În ciuda creşterii fulminante a averii sale, CEO-ul Meta ocupă doar locul 12 în topul celor mai mari miliardari din lume.

Zuckerberg a lăsat în acest an metaverse-ul în spate şi a început să facă schimbări reale, cea mai recentă fiind o reducere a costurilor la Meta Platforms, care s-a soldat cu concedieri pe bandă rulantă. Următorul proiect este crearea unei platforme de social-media care să rivalizeze cu Twitterul lui Elon Musk.

Chiar şi în condiţiile în care acţiunile Meta au închis în uşoară scădere vineri la New York, acţiunile companiei au performant spectaculos în 2023 bifând o creştere de peste 100% şi aducând averea lui Mark Zuckerberg la 90 de miliarde de dolari.

Prognozele privind veniturile Meta sunt, de asemenea, optimiste, au scris analiştii Loop Capital Markets Rob Sanderson şi Alan Gould într-o notă din 15 mai. Analiştii estimează un prag 320 de dolari pe acţiune, faţă de preţul de închidere de vineri de 245,64 dolari.

„Credem că povestea produselor Meta sună mai bine ca oricând”, au declarat aceştia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.