Cine este perfuzia cu bani a economiei Republicii Moldova

Sectorul gospodăriilor populației continuă să fie creditorul net al economiei naționale, iar sectorul societăților comerciale nefinanciare, sectorul societăților financiare și sectorul administrației publice se află, ca și în perioadele precedente pe poziția de debitor net, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Sectorul gospodăriilor populației este cel mai mare în economia națională din perspectiva activelor sale financiare, care în trimestrul III 2022 au constituit 270 010,3 mil. lei (+6,4 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind formate, în mare parte, din participațiile în capital și de numerar și depozite – 67,7 și 27,0 la sută, respectiv, din totalul activelor sectorului dat. Totodată, angajamentele sectorului gospodăriilor populației au însumat 40 461,6 mil. lei (+8,6 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind constituite, în principal, din împrumuturi contractate (93,3 la sută din totalul pasivelor).

Sectorul societăților comerciale nefinanciare este sectorul în care se înregistrează în continuare cea mai mare valoare financiară netă negativă (debitoare), la finele trimestrului III 2022 aceasta reprezenta -281 980,5 mil. lei (în creștere cu 10,4 la sută). Sectoarele administrației publice și societăților financiare, de asemenea sunt caracterizate printr o valoarea financiară netă negativă (debitoare), însă valoarea acestora este mult mai redusă, de -27 780,8 mil. lei (+ 5,8 la sută) și, respectiv, de -19 703,3 mil. lei (+4,6 la sută).

În același timp, sectorul gospodăriilor populației a înregistrat o valoare financiară netă de 229 548,7 mil. lei, fiind în creștere cu 6,1 la sută comparativ cu valoarea de 216 445,5 mil. lei înregistrată în trimestrul IV 2021.

De remarcat faptul că raportul dintre valoarea financiară netă și produsul intern brut (PIB) reflectă câte active nete deține un sector (sau datorează în cazul valorii financiare nete negative) la fiecare 1,0 la sută din PIB. Acest raport s-a diminuat comparativ cu finele trimestrului IV 2021 cu 3,0 puncte procentuale și a constituit -37,8 la sută în trimestrul III 2022.

Activele financiare ale sectorului societăților comerciale nefinanciare au totalizat 104 019,4 (+8,2 la sută). În structura lor ponderile majore sunt deținute de numerar și conturile bancare (43,0 la sută din totalul activelor) și de participații în capitalul altor entități instituționale (17,6 la sută din totalul activelor). În același timp, sectorul dat este cel mai mare în economia națională din perspectiva obligațiunilor sale, care în trimestrul III 2022 au constituit 385 999,9 mil. lei (+9,8 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind formate, în mare parte, din capitalul propriu (58,3 la sută) și împrumuturile contractate (22,4 la sută din totalul pasivelor sectorului dat).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#creditor #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.