Cine este perfuzia cu bani a economiei Republicii Moldova

Sectorul gospodăriilor populației continuă să fie creditorul net al economiei naționale, iar sectorul societăților comerciale nefinanciare, sectorul societăților financiare și sectorul administrației publice se află, ca și în perioadele precedente pe poziția de debitor net, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Sectorul gospodăriilor populației este cel mai mare în economia națională din perspectiva activelor sale financiare, care în trimestrul III 2022 au constituit 270 010,3 mil. lei (+6,4 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind formate, în mare parte, din participațiile în capital și de numerar și depozite – 67,7 și 27,0 la sută, respectiv, din totalul activelor sectorului dat. Totodată, angajamentele sectorului gospodăriilor populației au însumat 40 461,6 mil. lei (+8,6 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind constituite, în principal, din împrumuturi contractate (93,3 la sută din totalul pasivelor).

Sectorul societăților comerciale nefinanciare este sectorul în care se înregistrează în continuare cea mai mare valoare financiară netă negativă (debitoare), la finele trimestrului III 2022 aceasta reprezenta -281 980,5 mil. lei (în creștere cu 10,4 la sută). Sectoarele administrației publice și societăților financiare, de asemenea sunt caracterizate printr o valoarea financiară netă negativă (debitoare), însă valoarea acestora este mult mai redusă, de -27 780,8 mil. lei (+ 5,8 la sută) și, respectiv, de -19 703,3 mil. lei (+4,6 la sută).

În același timp, sectorul gospodăriilor populației a înregistrat o valoare financiară netă de 229 548,7 mil. lei, fiind în creștere cu 6,1 la sută comparativ cu valoarea de 216 445,5 mil. lei înregistrată în trimestrul IV 2021.

De remarcat faptul că raportul dintre valoarea financiară netă și produsul intern brut (PIB) reflectă câte active nete deține un sector (sau datorează în cazul valorii financiare nete negative) la fiecare 1,0 la sută din PIB. Acest raport s-a diminuat comparativ cu finele trimestrului IV 2021 cu 3,0 puncte procentuale și a constituit -37,8 la sută în trimestrul III 2022.

Activele financiare ale sectorului societăților comerciale nefinanciare au totalizat 104 019,4 (+8,2 la sută). În structura lor ponderile majore sunt deținute de numerar și conturile bancare (43,0 la sută din totalul activelor) și de participații în capitalul altor entități instituționale (17,6 la sută din totalul activelor). În același timp, sectorul dat este cel mai mare în economia națională din perspectiva obligațiunilor sale, care în trimestrul III 2022 au constituit 385 999,9 mil. lei (+9,8 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind formate, în mare parte, din capitalul propriu (58,3 la sută) și împrumuturile contractate (22,4 la sută din totalul pasivelor sectorului dat).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#creditor #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”