Cine este perfuzia cu bani a economiei Republicii Moldova

Sectorul gospodăriilor populației continuă să fie creditorul net al economiei naționale, iar sectorul societăților comerciale nefinanciare, sectorul societăților financiare și sectorul administrației publice se află, ca și în perioadele precedente pe poziția de debitor net, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Sectorul gospodăriilor populației este cel mai mare în economia națională din perspectiva activelor sale financiare, care în trimestrul III 2022 au constituit 270 010,3 mil. lei (+6,4 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind formate, în mare parte, din participațiile în capital și de numerar și depozite – 67,7 și 27,0 la sută, respectiv, din totalul activelor sectorului dat. Totodată, angajamentele sectorului gospodăriilor populației au însumat 40 461,6 mil. lei (+8,6 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind constituite, în principal, din împrumuturi contractate (93,3 la sută din totalul pasivelor).

Sectorul societăților comerciale nefinanciare este sectorul în care se înregistrează în continuare cea mai mare valoare financiară netă negativă (debitoare), la finele trimestrului III 2022 aceasta reprezenta -281 980,5 mil. lei (în creștere cu 10,4 la sută). Sectoarele administrației publice și societăților financiare, de asemenea sunt caracterizate printr o valoarea financiară netă negativă (debitoare), însă valoarea acestora este mult mai redusă, de -27 780,8 mil. lei (+ 5,8 la sută) și, respectiv, de -19 703,3 mil. lei (+4,6 la sută).

În același timp, sectorul gospodăriilor populației a înregistrat o valoare financiară netă de 229 548,7 mil. lei, fiind în creștere cu 6,1 la sută comparativ cu valoarea de 216 445,5 mil. lei înregistrată în trimestrul IV 2021.

De remarcat faptul că raportul dintre valoarea financiară netă și produsul intern brut (PIB) reflectă câte active nete deține un sector (sau datorează în cazul valorii financiare nete negative) la fiecare 1,0 la sută din PIB. Acest raport s-a diminuat comparativ cu finele trimestrului IV 2021 cu 3,0 puncte procentuale și a constituit -37,8 la sută în trimestrul III 2022.

Activele financiare ale sectorului societăților comerciale nefinanciare au totalizat 104 019,4 (+8,2 la sută). În structura lor ponderile majore sunt deținute de numerar și conturile bancare (43,0 la sută din totalul activelor) și de participații în capitalul altor entități instituționale (17,6 la sută din totalul activelor). În același timp, sectorul dat este cel mai mare în economia națională din perspectiva obligațiunilor sale, care în trimestrul III 2022 au constituit 385 999,9 mil. lei (+9,8 la sută comparativ cu trimestrul IV 2021), fiind formate, în mare parte, din capitalul propriu (58,3 la sută) și împrumuturile contractate (22,4 la sută din totalul pasivelor sectorului dat).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#creditor #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.