Cine este spionul rus care a tras sforile de la Aeroportul Chișinău

După o epopee de aproape 10 ani de aflare în concesiunea Avia Invest SRL, pe 28 martie 2023, Aeroportul Internaţional Chişinău a revenit din nou în gestiunea statului.

Dar aceasta nu este singura schimbare din ultima perioadă în dosarul concesionării aeroportului. Din februarie 2023, unul dintre beneficiarii acestei scheme – un fost angajat al Serviciului Federal rus de Securitate – a ajuns pe lista sancţiunilor UE. Este vorba de Konstantin Basiuk (Basyuk), în vârstă de 56 de ani, absolvent al Şcolii Superioare a KGB în 1987, fost colaborator al FSB şi consilier al aşa-zisului guvernator ad interim al regiunii Herson, Vladimir Saldo, arată o investigație RISE.

Pe lângă noua sa funcţie, Basiuk a fost desemnat şi membru al Comitetului pentru Apărare și Securitate a Consiliului Federației și s-a remarcat cu vizite pe teritoriul ocupat de Rusia, declaraţii belicoase la adresa Ucrainei şi a statelor care susţin ţara vecină, dar şi cu un proiect de lege cu privire la pensiile persoanelor care au activat în armată, poliţie şi alte structuri, inclusiv în afara Rusiei.

La finele lunii februarie 2023, Basiuk a fost inclus în lista celor 87 de persoane din cel de-al zecelea pachet de sancțiuni adoptat de Uniunea Europeană în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În replică, senatorul rus s-a declarat mândru de faptul că se alătură „clubului de elită al rușilor sancționați”.

Noul senator rus este de aproape 10 ani şi unul dintre beneficiarii Avia Invest, firma din Moldova care, în 2013, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău. Dar dacă despre beneficiarii în acte ai asociatului majoritar al Avia Invest, Komaksavia Airport Invest LTD din Cipru – bulgarul Marin Mihov Tenev (inclus în schemă în 2016) și milionarul rus Andrey Goncharenko (apărut în documente în 2019 ), s-a scris mult, atunci Konstantin Basiuk, beneficiarul Societății pe acțiuni „Habarovsky Aeroport” (Aeroportul Habarovsk) – asociatul minoritar al Avia Invest, a fost pomenit doar în treacăt, iar numele lui practic a fost dat uitării. Însă rolul acestuia nu poate fi neglijat, inclusiv pentru că el a fost parte de la început în schema concesionării Aeroportului Chişinău şi este singura persoană care a rămas în acte până în prezent.

Basiuk deţine în prezent direct doar patru acţiuni din capitalul companiei Habarovsky Aeroport, la restul de 99,99% fiind beneficiar prin Kvarts-Invest SA, o firmă din Moscova la care este asociat unic. În extrasele oficiale nu mai apare numele său şi nici a altei persoane, iar locul unde trebuie să fie indicat numele proprietarului este gol. În rapoartele mai vechi ale Kvarts-Invest, de până la 2022, numele lui este prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FSB #Aeroport #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.