Cine-i hoțul?! Slusari pune capac pe proiectul lui Radu Marian ce ține de Portul Giurgiulești

26 Iul. 2022, 15:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iul. 2022, 15:39 // Actual //  bani.md

Președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari se arată deranjat de declarațiile rupte de realitate ale deputatului PAS Radu Marian care spune că, „Republica Moldova a pierdut controlul asupra Portului Giurgiulești”.

Slusari susține că Portul Giurgiulești face parte din infrastructura critică a Republicii Moldova. Ba mai mult, Slusari afirmă că, „Guvernul este obligat să treacă de la constatări sterile la expunerea viziunilor tranșante privind starea de lucruri în Portul Giurgiulești și perspectiva reluării controlului asupra acestuia sau cel puțin sporirii considerabile a transparenței în activitatea acestei activ strategic în contextul actual geopolitic și economic”.

„Societatea are dreptul să cunoască cine realmente controlează Portul – Danube Logistics sau Trans Oil. Am publicat niște probe precum că în cadrul unui audit internațional este indicat că tot teritoriu Portului de 56 ha este controlat de compania Trans Oil. Nu am văzut nici o reacția a autorităților”, precizează președintele Asociației Fermierilor.

Potrivit lui Slusari este, „este important să aflăm dacă Acordul de Investiții, încheiat pe 29 decembrie 2004 dintre Guvernul Republicii Moldova și un grup de investitori este executat strict în conformitate cu toate obligațiunile asumate. Este necesar să înțelegem după care criterii sunt selectați rezidenții Portului, care obțin acest statut în baza deciziei reprezentantului Guvernului. Adică, un funcționar de la Ministerul Economiei decide cine va activa în Port cu multiple facilități. Apropo, în spațiul public lista rezidenților nu poate fi găsită. Vă amintesc că doar în perioada 2011-2020 rezidenții Portului au beneficiat de facilități fiscale în suma totală de aproape un miliard de lei”.

Anterior, economistul Veceslav Ioniță, într-un material pe blogul său, explica detaliile Acordului de Investiții semnat cu Guvernul și aprobat de Parlament prin legea nr.7 din 17.02.2005.

Economistul puncta că:

  1. Portul Giurgiulești, este proprietatea Moldovei, pentru care noi am făcut schimb de teritorii cu Ucraina. Noi suntem parte implicată în acest conflict, cel puțin în calitate de proprietari.
  2. Portul Giurgiulești face parte din infrastructura noastră critică, care este un element esențial al securității naționale și orice se întâmplă în jurul acestui Port trebuie să devină subiect de discuții în toate ramurile puterii, inclusiv la Consiliul Suprem de Securitate.
  3. Moldova ca țară, este garant al investițiilor efectuate în acest port. Noi prin legislația națională, acordurile internaționale la care facem parte, acordurile bilaterale de protecție reciprocă a investițiilor, precum și prin acordul de investiții în Port din 2004 avem obligații financiare în fața investitorului și riscăm să le achităm în caz dacă evenimentele derulează într-o direcție greșită. Ori obligația autorităților este de a proteja interesul public și a evita prin toate mijloacele legale posibile situația când v-om fi obligați de lege și acordurile semnate să plătim despăgubiri investitorului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!