Cine sunt foștii generali securiști din România care pretindeau că pot trage sforile în justiție

Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, foști generali ai Serviciului Român de Informații (SRI), au fost puși sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România. Potrivit DNA, cei doi au acționat ca o echipă care pretindea că poate controla actul de justiție. Aceștia se află acum sub control judiciar, după ce au fost audiați timp de 16 ore.

Acuzările vizează încercările lor de a influența procese judiciare, inclusiv un dosar al Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi, fosta lor colaboratoare. Dosarul implică promisiuni făcute de generali pentru a rezolva cazul în sala de judecată.

Investigațiile DNA au adus la lumină acțiuni de control al justiției practicate de cei doi generali încă din perioada în care erau activi în SRI. Florian Coldea a devenit cunoscut publicului pe 22 mai 2005, când a coordonat aducerea în țară a celor trei jurnaliști români răpiți în Irak. Ulterior, în iulie 2005, a fost numit prim-adjunct al directorului SRI, iar influența sa a crescut constant, culminând cu acuzații de implicare în decizii politice și judiciare.

În 2007, Mircea Geoană l-a acuzat pe Coldea că ar fi solicitat informații despre judecători ai Curții Constituționale, iar scandalul interceptărilor ilegale și protocoalelor secrete între SRI și DNA a izbucnit în 2017, ducând la suspendarea sa definitivă. Dumitru Dumbravă, director al Direcției Juridice din SRI, a fost și el trecut în rezervă în 2018.

În prezent, ambii generali pensionari sunt implicați în afaceri de succes în domeniul analizei informațiilor. Acuzațiile oficiale vin după ani de dezvăluiri despre metodele lor de operare, ceea ce subliniază complexitatea și influența pe care aceștia au exercitat-o asupra sistemului judiciar din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dna #sri #generali

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană pregătește un nou cadru juridic care ar putea avea efecte directe pentru turiști, inclusiv din Republica Moldova, care călătoresc în orașele din Uniunea Europeană. Începând cu 2026, Bruxelles-ul va propune reguli clare care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, precum cele de tip Airbnb, în zonele afectate de criza locuințelor.

Inițiativa face parte din primul Plan european privind locuințele accesibile, prezentat la Strasbourg, și urmărește să ofere orașelor din UE instrumente legale pentru a interveni acolo unde presiunea turistică reduce drastic oferta de locuințe pentru populația locală. Noile reguli ar putea însemna mai puține opțiuni de cazare și, posibil, costuri mai mari pentru moldovenii care aleg să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, lipsa locuințelor accesibile a devenit una dintre cele mai acute probleme sociale din Uniune, în special în marile centre urbane. În prezent, în UE se construiesc aproximativ 1,6 milioane de locuințe anual, însă acest volum nu acoperă cererea. Pentru a reduce deficitul în următorul deceniu ar fi necesară construirea a circa 650.000 de locuințe suplimentare pe an, cu un cost estimat la 150 de miliarde de euro anual.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a subliniat că accesul la o locuință sigură, stabilă și accesibilă nu este un privilegiu, ci o necesitate fundamentală. În ceea ce privește închirierile turistice pe termen scurt, Executivul european recunoaște beneficiile economice – venituri suplimentare pentru proprietari, renovarea locuințelor și stimularea turismului. Totuși, Bruxelles-ul avertizează că expansiunea rapidă a acestui sector, cu o creștere de aproape 93% între 2018 și 2024, a redus semnificativ fondul locativ destinat rezidenților. În unele orașe intens turistice, până la 20% din locuințe sunt utilizate exclusiv pentru cazare pe termen scurt.

Comisia precizează că nu urmărește interzicerea platformelor precum Airbnb, ci oferirea unui cadru legal care să permită măsuri proporționale, adaptate situației fiecărei localități. Regulamentul privind închirierile pe termen scurt, care urmează să intre în vigoare în mai 2026, va introduce obligații de înregistrare a proprietarilor și schimb de date între autorități, pentru creșterea transparenței.

Planul european mai include reducerea birocrației în sectorul construcțiilor, mobilizarea investițiilor publice și private și alocarea de fonduri suplimentare, inclusiv 10 miliarde de euro pentru perioada 2026–2027. Totodată, Comisia intenționează să analizeze impactul speculațiilor imobiliare și să propună eventuale măsuri fiscale pentru limitarea acestora.