Cine sunt foștii generali securiști din România care pretindeau că pot trage sforile în justiție

Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, foști generali ai Serviciului Român de Informații (SRI), au fost puși sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România. Potrivit DNA, cei doi au acționat ca o echipă care pretindea că poate controla actul de justiție. Aceștia se află acum sub control judiciar, după ce au fost audiați timp de 16 ore.

Acuzările vizează încercările lor de a influența procese judiciare, inclusiv un dosar al Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi, fosta lor colaboratoare. Dosarul implică promisiuni făcute de generali pentru a rezolva cazul în sala de judecată.

Investigațiile DNA au adus la lumină acțiuni de control al justiției practicate de cei doi generali încă din perioada în care erau activi în SRI. Florian Coldea a devenit cunoscut publicului pe 22 mai 2005, când a coordonat aducerea în țară a celor trei jurnaliști români răpiți în Irak. Ulterior, în iulie 2005, a fost numit prim-adjunct al directorului SRI, iar influența sa a crescut constant, culminând cu acuzații de implicare în decizii politice și judiciare.

În 2007, Mircea Geoană l-a acuzat pe Coldea că ar fi solicitat informații despre judecători ai Curții Constituționale, iar scandalul interceptărilor ilegale și protocoalelor secrete între SRI și DNA a izbucnit în 2017, ducând la suspendarea sa definitivă. Dumitru Dumbravă, director al Direcției Juridice din SRI, a fost și el trecut în rezervă în 2018.

În prezent, ambii generali pensionari sunt implicați în afaceri de succes în domeniul analizei informațiilor. Acuzațiile oficiale vin după ani de dezvăluiri despre metodele lor de operare, ceea ce subliniază complexitatea și influența pe care aceștia au exercitat-o asupra sistemului judiciar din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dna #sri #generali

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Uniunii Europene a reînnoit luni pentru încă şase luni, până pe 31 iulie 2026, sancţiunile economice împotriva Rusiei pentru războiul dus împotriva Ucrainei, notează Agerpres.

Aceste sancţiuni includ restricţii în domeniul comerţului, finanţelor, energiei, tehnologiei şi bunurilor cu dublă utilizare, industriei, transporturilor şi bunurilor de lux, printre alte măsuri punitive sectoriale.

De asemenea, ele interzic importul sau transferul de ţiţei transportat pe mare şi anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluzând mai multe bănci ruseşti din sistemul internaţional de plăţi SWIFT şi suspendând activităţile de difuzare şi licenţele în UE ale mai multor mijloace de dezinformare sprijinite de Kremlin.

În plus, ele includ măsuri specifice pentru a combate evitarea acestor sancţiuni.

„Atât timp cât acţiunile ilegale ale Federaţiei Ruse continuă să încalce norme fundamentale ale dreptului internaţional, inclusiv, în special, interzicerea utilizării forţei, este necesar să se menţină în vigoare toate măsurile impuse de UE şi, dacă este necesar, să se adopte măsuri suplimentare”, a declarat Consiliul UE, instituţie care reprezintă cele 27 de state membre.

UE a aplicat sancţiuni economice Rusiei în urma invadării Peninsulei Crimeea în 2014 şi a extins semnificativ acest regim după începerea agresiunii militare pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022.

Pe lângă aceste măsuri economice, UE aplică şi alte sancţiuni împotriva persoanelor fizice şi juridice, care includ interdicţii de călătorie pe teritoriul comunitar şi îngheţarea activelor acestora în cadrul UE.