Cine sunt foștii generali securiști din România care pretindeau că pot trage sforile în justiție

Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, foști generali ai Serviciului Român de Informații (SRI), au fost puși sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România. Potrivit DNA, cei doi au acționat ca o echipă care pretindea că poate controla actul de justiție. Aceștia se află acum sub control judiciar, după ce au fost audiați timp de 16 ore.

Acuzările vizează încercările lor de a influența procese judiciare, inclusiv un dosar al Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi, fosta lor colaboratoare. Dosarul implică promisiuni făcute de generali pentru a rezolva cazul în sala de judecată.

Investigațiile DNA au adus la lumină acțiuni de control al justiției practicate de cei doi generali încă din perioada în care erau activi în SRI. Florian Coldea a devenit cunoscut publicului pe 22 mai 2005, când a coordonat aducerea în țară a celor trei jurnaliști români răpiți în Irak. Ulterior, în iulie 2005, a fost numit prim-adjunct al directorului SRI, iar influența sa a crescut constant, culminând cu acuzații de implicare în decizii politice și judiciare.

În 2007, Mircea Geoană l-a acuzat pe Coldea că ar fi solicitat informații despre judecători ai Curții Constituționale, iar scandalul interceptărilor ilegale și protocoalelor secrete între SRI și DNA a izbucnit în 2017, ducând la suspendarea sa definitivă. Dumitru Dumbravă, director al Direcției Juridice din SRI, a fost și el trecut în rezervă în 2018.

În prezent, ambii generali pensionari sunt implicați în afaceri de succes în domeniul analizei informațiilor. Acuzațiile oficiale vin după ani de dezvăluiri despre metodele lor de operare, ceea ce subliniază complexitatea și influența pe care aceștia au exercitat-o asupra sistemului judiciar din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dna #sri #generali

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea accelerată a prețului la motorină va avea un impact direct asupra fermierilor și ar putea genera un nou val de scumpiri în economie, avertizează președintele Comisiei agricultură din Parlament, Serghei Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea prețului la combustibil intervine într-un moment critic pentru sectorul agricol, când fermierii se află în plin sezon de producție. „Din păcate, trebuie să recunoaștem adevărul. Totul este posibil atunci când există interes național. Din păcate, acum vedem mai mult interes politic”, a declarat Ivanov.

Deputatul susține că scumpirea motorinei se va reflecta direct în costul final al produselor agricole, de la cereale și fructe până la lapte. În Republica Moldova, consumul de motorină depășește 2 miliarde de lei anual, iar aproximativ 65% din acest volum este utilizat în agricultură.

În același timp, majorarea accizelor cu aproximativ 7% în acest an și sistemul actual de taxare amplifică presiunea asupra agricultorilor. Ivanov a explicat că în Moldova motorina este taxată prin aplicarea accizei, peste care se calculează ulterior și TVA-ul. „La o acciză de aproximativ 4 lei, agricultorii mai plătesc încă aproximativ 80 de bani TVA”, a precizat acesta.

Președintele Comisiei agricultură consideră că Guvernul și Parlamentul ar putea adopta mai multe măsuri pentru a diminua impactul asupra fermierilor. Printre soluțiile propuse se numără reducerea sau suspendarea temporară a accizei pentru motorină, practică aplicată în unele state europene pentru sectoarele economice strategice, precum și diminuarea TVA-ului la combustibil.

O altă opțiune ar fi utilizarea rezervelor de stat de combustibil, prin programe menite să reducă costurile pentru agricultori în perioada lucrărilor agricole.

Ivanov a mai atras atenția asupra situației de pe piața angro a motorinei, unde prețurile ar fi crescut rapid în ultimele zile. Potrivit acestuia, motorina se vinde la angro cu aproximativ 25 de lei pe litru, în timp ce la stațiile de alimentare prețul cu amănuntul era de 22–23 de lei, iar livrările ar fi limitate.

Deputatul a criticat și faptul că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică reglementează doar prețurile la vânzarea cu amănuntul, în timp ce piața angro nu este controlată. „Nu există un mecanism clar care să arate ce stocuri de motorină există în Republica Moldova, iar acest lucru ține deja de securitatea noastră energetică”, a subliniat Ivanov.

În opinia sa, scumpirea combustibilului va afecta atât agricultura, cât și costurile logistice pentru exporturi, ceea ce ar putea duce la majorarea prețurilor și la accelerarea inflației. „Este o criză mondială, nu o putem evita. Dar dacă există voință politică, impactul negativ poate fi diminuat”, a concluzionat deputatul.