Cine sunt foștii generali securiști din România care pretindeau că pot trage sforile în justiție

Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, foști generali ai Serviciului Român de Informații (SRI), au fost puși sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România. Potrivit DNA, cei doi au acționat ca o echipă care pretindea că poate controla actul de justiție. Aceștia se află acum sub control judiciar, după ce au fost audiați timp de 16 ore.

Acuzările vizează încercările lor de a influența procese judiciare, inclusiv un dosar al Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi, fosta lor colaboratoare. Dosarul implică promisiuni făcute de generali pentru a rezolva cazul în sala de judecată.

Investigațiile DNA au adus la lumină acțiuni de control al justiției practicate de cei doi generali încă din perioada în care erau activi în SRI. Florian Coldea a devenit cunoscut publicului pe 22 mai 2005, când a coordonat aducerea în țară a celor trei jurnaliști români răpiți în Irak. Ulterior, în iulie 2005, a fost numit prim-adjunct al directorului SRI, iar influența sa a crescut constant, culminând cu acuzații de implicare în decizii politice și judiciare.

În 2007, Mircea Geoană l-a acuzat pe Coldea că ar fi solicitat informații despre judecători ai Curții Constituționale, iar scandalul interceptărilor ilegale și protocoalelor secrete între SRI și DNA a izbucnit în 2017, ducând la suspendarea sa definitivă. Dumitru Dumbravă, director al Direcției Juridice din SRI, a fost și el trecut în rezervă în 2018.

În prezent, ambii generali pensionari sunt implicați în afaceri de succes în domeniul analizei informațiilor. Acuzațiile oficiale vin după ani de dezvăluiri despre metodele lor de operare, ceea ce subliniază complexitatea și influența pe care aceștia au exercitat-o asupra sistemului judiciar din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dna #sri #generali

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.