Cine sunt foștii generali securiști din România care pretindeau că pot trage sforile în justiție

26 Mai 2024, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Mai 2024, 10:08 // Actual //  bani.md

Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, foști generali ai Serviciului Român de Informații (SRI), au fost puși sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România. Potrivit DNA, cei doi au acționat ca o echipă care pretindea că poate controla actul de justiție. Aceștia se află acum sub control judiciar, după ce au fost audiați timp de 16 ore.

Acuzările vizează încercările lor de a influența procese judiciare, inclusiv un dosar al Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi, fosta lor colaboratoare. Dosarul implică promisiuni făcute de generali pentru a rezolva cazul în sala de judecată.

Investigațiile DNA au adus la lumină acțiuni de control al justiției practicate de cei doi generali încă din perioada în care erau activi în SRI. Florian Coldea a devenit cunoscut publicului pe 22 mai 2005, când a coordonat aducerea în țară a celor trei jurnaliști români răpiți în Irak. Ulterior, în iulie 2005, a fost numit prim-adjunct al directorului SRI, iar influența sa a crescut constant, culminând cu acuzații de implicare în decizii politice și judiciare.

În 2007, Mircea Geoană l-a acuzat pe Coldea că ar fi solicitat informații despre judecători ai Curții Constituționale, iar scandalul interceptărilor ilegale și protocoalelor secrete între SRI și DNA a izbucnit în 2017, ducând la suspendarea sa definitivă. Dumitru Dumbravă, director al Direcției Juridice din SRI, a fost și el trecut în rezervă în 2018.

În prezent, ambii generali pensionari sunt implicați în afaceri de succes în domeniul analizei informațiilor. Acuzațiile oficiale vin după ani de dezvăluiri despre metodele lor de operare, ceea ce subliniază complexitatea și influența pe care aceștia au exercitat-o asupra sistemului judiciar din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:47 // Actual //  Ursu Victor

Rusia a redus agresiv prețul petrolului livrat către India, până la 22–25 de dolari pe baril, în încercarea de a vinde volume respinse de rafinăriile indiene din cauza sancțiunilor impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump, relatează Financial Times, citând un fost top-manager din sectorul energetic rus.

Potrivit Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, prețul mediu de export al sortimentului Urals a coborât în decembrie la 39 $/baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie. În ianuarie, cotațiile au scăzut și mai mult — la 34–36 $ la mijlocul lunii și 36–38 $ spre final. Reducerile aplicate petrolului rusesc au depășit 25 $/baril, iar pentru unele loturi au ajuns aproape de 40 $, indică datele FT.

„Dacă SUA vor înăspri și mai mult sancțiunile, singura cale prin care vom putea vinde petrol va fi prin conducte”, a declarat sursa citată. În afara perioadei pandemiei din 2020, Rusia a mai vândut petrol la 22–25 $/baril doar în 2003.

India își reduce treptat importurile din Rusia, accelerând diversificarea surselor. Conform Bloomberg, livrările medii zilnice către porturile indiene au scăzut în decembrie la aproximativ 1,2 milioane barili/zi — minimul ultimilor peste trei ani — iar în primele 25 de zile din ianuarie la 1,12 milioane barili/zi. În 2025, media zilnică a importurilor a fost de 1,8 milioane barili, a declarat ministrul indian al petrolului, Hardeep Puri.

De la 21 ianuarie, a intrat în vigoare și interdicția UE privind importul de produse petroliere obținute din petrol rusesc. Uniunea Europeană era anterior un destinatar important al carburanților rafinați în India, iar autoritățile de la New Delhi anticipează noi reduceri ale achizițiilor din Rusia.

Între timp, în largul Indiei s-au adunat numeroase petroliere cu țiței rusesc care nu își pot vinde încărcăturile, deoarece porturile locale refuză recepția. Din august, după ce SUA au dublat la 50% tarifele aplicate Indiei pentru a descuraja importurile de petrol rusesc, volumele stocate pe nave au crescut cu circa 60 de milioane de barili, potrivit Bloomberg.

Sancțiunile erodează treptat veniturile bugetare ale Rusiei, avertizează Vakhtang Partswania: diminuarea „rentei petroliere” face ca fiecare rublă suplimentară de venit să coste mai mult economiei, prin profitabilitate mai scăzută, investiții reduse și presiune crescută asupra sectorului energetic, amplificând riscurile macroeconomice pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!