Cine sunt foștii generali securiști din România care pretindeau că pot trage sforile în justiție

Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, foști generali ai Serviciului Român de Informații (SRI), au fost puși sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România. Potrivit DNA, cei doi au acționat ca o echipă care pretindea că poate controla actul de justiție. Aceștia se află acum sub control judiciar, după ce au fost audiați timp de 16 ore.

Acuzările vizează încercările lor de a influența procese judiciare, inclusiv un dosar al Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi, fosta lor colaboratoare. Dosarul implică promisiuni făcute de generali pentru a rezolva cazul în sala de judecată.

Investigațiile DNA au adus la lumină acțiuni de control al justiției practicate de cei doi generali încă din perioada în care erau activi în SRI. Florian Coldea a devenit cunoscut publicului pe 22 mai 2005, când a coordonat aducerea în țară a celor trei jurnaliști români răpiți în Irak. Ulterior, în iulie 2005, a fost numit prim-adjunct al directorului SRI, iar influența sa a crescut constant, culminând cu acuzații de implicare în decizii politice și judiciare.

În 2007, Mircea Geoană l-a acuzat pe Coldea că ar fi solicitat informații despre judecători ai Curții Constituționale, iar scandalul interceptărilor ilegale și protocoalelor secrete între SRI și DNA a izbucnit în 2017, ducând la suspendarea sa definitivă. Dumitru Dumbravă, director al Direcției Juridice din SRI, a fost și el trecut în rezervă în 2018.

În prezent, ambii generali pensionari sunt implicați în afaceri de succes în domeniul analizei informațiilor. Acuzațiile oficiale vin după ani de dezvăluiri despre metodele lor de operare, ceea ce subliniază complexitatea și influența pe care aceștia au exercitat-o asupra sistemului judiciar din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dna #sri #generali

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.