Cine sunt giganții care se înghesuie să livreze gaze pe piața moldovenească

Republica Moldova nu mai este dependentă de un singur furnizori de gaze. Din primăvara acestui an mai multe companii vor livra metan pe piața locală.

„Deja au început să vină mai multe companii. Este vorba de Axpo, MET Group, Trafigura, Romgaz și Petrom”, a explicat ministrul Energiei, Victor Parlicov, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV.

Ministrul spune că nu va mai exista un contract cu un singur furnizor la un preț stabilit.

Ceea ce facem acuma, astea sunt prevederile legislației UE, să menținem consumatorii casnici în zona celor protejați, iar businessul să-și cumpere singur gaze de pe bursă. Din 2025, businessul nu vor mai putea primi gaze la tarife reglementate. Peste încă doi ani, același lucru și se va întâmpla și cu businessul mediu. Cei care au capacitate să ducă niște negocieri să caute opțiuni să o facă ca să-și poată cumpăra gaze le prețul pe care îl vor ei. Lăsând spațiu pentru piața reglementată – consumatori casnici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #companii #Bursa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.